Fabrici și Gigafabrici pentru AI-ul Europei

Fabrici și Gigafabrici pentru AI-ul Europei

Reading Time: 3 minute

Cursa pentru leadership-ul AI este acerbă, SUA, China și UE căutând o supremație care va avea un impact major asupra societății globale. Pentru a nu pierde competiția, autoritățile de la Bruxelles au lansat InvestAI, o inițiativă de mobilizare a unei investiții de 200 de miliarde de euro în inteligența artificială pe teritoriul Europei, proiectând o serie de fabrici și gigafabrici AI.

Inteligența Artificială – economia viitorului

Summit-ul AI de la Paris, din luna februarie a acestui an, a trasmis întregii lumi un mesaj cât se poate de limpede, cel puțin la nivel de strategie de business și inovație: AI va fi motorul principal al economiei viitorului. La acea dată, UE se poziționa în fața giganților din SUA și China cu o hartă a primelor 7 fabrici AI. O investiție de 1,5 miliarde de euro, combinând fonduri naționale și UE, acestea urmând a fi găzduite în centre de cercetare și tehnologie de vârf din întreaga Europă: Barcelona, Bologna, Kajaani (Finlanda), Bissen (Luxemburg), Linkoping (Suedia), Stuttgart, Atena.

Odată cu anunțarea InvestAI, harta fabricilor AI a fost considerabil extinsă. Ca atare, pentru perioada 2025-2026 se preconizează cel puțin 15 fabrici de AI și mai multe „antene” (asociate supercalculatoarelor optimizate pentru AI din fabricile de inteligență artificială existente) ca fiind operaționale, permițând dezvoltarea ecosistemului de AI paneuropean. În acest context, cel puțin 9 noi supercalculatoare optimizate pentru AI vor fi achiziționate și implementate în întreaga UE. Aceasta va mai mult decât tripla capacitatea actuală de calcul pentru AI a EuroHPC (European High Performance Computing Joint Undertaking).

De la Fabrici la GigaFabrici

În plus, pentru a propulsa Europa ca leader al dezvoltării în acest domeni, planul InvestAI va cuprinde un nou fond european de 20 de miliarde de euro pentru a crea până la 5 gigafabrici de AI. Acest plan va încuraja parteneriatele public-privat pentru „a garanta un mediu de investiții sigur și pentru a dezvolta un ecosistem AI competitiv și inovator în Europa„, după cum declara Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

Pe scurt, gigafabricile AI ar urma să fie unități super-tech dedicate dezvoltării și formării modelelor AI de generație următoare. Pentru a realiza acest lucru, aceste unități vor reuni putere de calcul – peste 100.000 de superprocesoare AI – și se va pune un accent puternic pe capacitatea energetică, pe lanțuri de aprovizionare fiabile, rețele avansate, eficiență și automatizare bazată pe AI. Practic, acestea vor fi de patru ori mai puternice decât fabricile AI actuale și vor integra o putere de calcul masivă și centre de date pentru a instrui și a dezvolta modele complexe de IA „la o scară fără precedent”.

Pentru a stimula investițiile sectorului privat în capacitatea cloud și în centrele de date, Comisia va propune, de asemenea, o lege privind dezvoltarea cloud computingului și a IA. Obiectivul este de a cel puțin tripla capacitatea centrelor de date ale UE în următorii cinci până la șapte ani, acordând prioritate centrelor de date extrem de durabile.

România, doar colaboratoare la un proiect internațional

Din păcate, România nu se regăsește pe harta fabricilor și gigafabricilor de AI. Cel puțin în momentul de față, suntem prezenți în aceste planuri complexe sub forma unei colaborări, prin Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI București), la fabrica AI coordonată de Barcelona Supercomputing Center (BSC-CNS).

Lipsa unei strategii naționale, a unui plan național în domeniu, bine ordonat și cu viziune în viitor a fost semnalat deja de reprezentanții companiilor din industriile de IT.

„Dacă nu investim acum în AI și nu ne integrăm în inițiativele europene, nu vom pierde doar oportunități de dezvoltare, ci vom deveni dependenți de soluțiile create în alte state. România poate deveni un hub regional pentru AI, un pilon al economiei digitale europene (…) În lipsa unor serii de acțiuni realiste, însă, riscăm să rămânem doar furnizori de servicii IT pentru alte economii, fără a genera inovație și valoare adăugată proprie. România a adoptat în 2024 o strategie națională pentru inteligența artificială și un plan de acțiune, susținute la nivel declarativ de un angajament privind adopția tehnologiei la nivelul societății și economiei, însă progresul este limitat. România trebuie să facă saltul de la declarații de intenție la adoptarea unor măsuri concrete pentru a face tranziția către o economie bazată pe tehnologie, care să valorifice potențialul AI – un cadru clar de implementare, finanțare adecvată și mecanisme de colaborare între sectorul public, privat și academic„, declarau în luna februarie a acestui an reprezentații ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii).

Recrutare internațională de specialiști

Pentru a răspunde cererii tot mai mari de talente în domeniul AI, Comisia Europeană va facilita și recrutarea internațională de experți și cercetători cu înaltă calificare în domeniul inteligenței artificiale prin inițiative precum acțiunea Marie Skłodowska-Curie „MSCA Choose Europe” și schemele de burse în domeniul IA oferite de viitoarea academie de competențe în domeniul IA.

Aceste acțiuni vor contribui la „căile legale de migrație pentru lucrătorii cu înaltă calificare din afara UE din sectorul AI și vor aduce înapoi în Europa cei mai buni cercetători și experți europeni din aceste domenii„, se arată într-un document al CE. De asemenea, Bruxelles-ul va dezvolta programe educaționale și de formare privind AI și GenAI în sectoare-cheie.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 393 (15 mai – 15 iunie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Ilustrație: 318075207 © Ariestudio | Dreamstime.com