Analize Opinii

Joseph Stiglitz: Cum poate Biden să reinstaureze unilateral multilateralismul

ian. 3, 2021 4 min

Joseph Stiglitz: Cum poate Biden să reinstaureze unilateral multilateralismul

Reading Time: 4 minute

Noul an ne aduce multe motive de sărbătoare. Avem vaccinuri sigure și eficiente contra COVID-19, ceea ce înseamnă că vedem luminița de la capătul tunelului pandemic.

Apoi, la fel de important, președintele american incompetent, mincinos și malițios va fi înlocuit de cineva complet opus: un om decent, onest și profesionist.

Dar n-ar trebui să diminuăm problemele cu care se va confrunta președintele ales Joe Biden. Vor fi de vindecat răni adânci lăsate de președinția lui Trump și de o pandemie contra căreia administrația acestuia a luptat atât de puțin. Traumele economice nu se vor vindeca peste noapte și, fără ajutor consistent în această perioadă critică, inclusiv sprijin acordat guvernelor locale rămase fără bani, perioada dureroasă se va prelungi.

Aliații tradiționali ai SUA vor saluta, desigur, revenirea la o lume în care America sprijină valorile democratice și drepturile omului și cooperează pe plan internațional pentru a rezolva problemele globale cum ar fi pandemiile și schimbarea climatică. Însă, din nou, ar fi naiv să pretindem că lumea nu s-a schimbat radical. Statele Unite s-au dovedit a fi, de fapt, un aliat în care nu poți avea încredere.

Constituția SUA și cele din celor 50 de state americane au rezistat și au apărat democrația americană de cele mai pernicioase impulsuri ale lui Trump. Dar faptul că 74 de milioane de americani au votat pentru a fi conduși încă patru ani de acest personaj ne dă fiori reci pe șira spinării. Ce ar putea aduce următoarele alegeri? De ce să mai aibă alții încredere într-o țară care ar putea resping iar valorile sale de bază pentru patru ani?

Lumea are nevoie de ceva mai mult decât abordarea strict tranzacțională adusă de Trump. Și Statele Unite au nevoie de mai mult. Putem merge mai departe doar prin multilateralism, în cadrul căruia excepționalismul american e subordonat sincer intereselor și valorilor comune, instituțiilor internaționale și statului de drept. Acestea ar reprezenta o schimbare majoră pentru SUA, de la o poziție de hegemonie pe care a deținut-o mult timp la una construită pe bază de parteneriate.

O astfel de abordare nu ar fi o premieră. După al doilea război mondial, SUA a aflat că cedarea unei părți din influența sa către organizații internaționale ca Banca Mondială sau Fondul Monetar Internațional (FMI) a fost în interesul său.

Problema e că America nu a mers până la capăt. John Maynard Keynes a cerut crearea unei monede globale, idee care s-a concretizat ulterior în Drepturile Speciale de Tragere (DST) ale FMI. Numai că SUA a cerut drept de veto în cadrul FMI și nu a acordat Fondului suficientă putere.

Oricum, o mare parte din ce va putea să facă Biden ca președinte depinde de rezultatul turului doi al alegerilor pentru cele două locuri din Senatul SUA din Georgia, programate pentru 5 ianuarie. Însă, chiar și fără un Senat favorabil, președintele are un cuvânt greu de spus în domeniul relațiilor internaționale. Biden poate face multe pe cont propriu, chiar de la început.

O prioritate evidentă va fi redresarea economică de după pandemie, care nu va fi puternică nicăieri dacă nu va fi puternică peste tot. Nu putem conta acum pe China să joace un rol important în stimularea cererii la nivel global, așa cum a făcut-o după criza financiară din 2008. Mai mut, economiile emergente și în dezvoltare nu au resurse pentru a avea programe de ajutor financiar masiv la nivelul celor din SUA sau Uniunea Europeană.

Așa cum a arătat Kristalina Georgieva, Directoarea FMI, este nevoie de o emisiune uriașă de Drepturi Speciale de Tragere. Dacă Secretarul Trezoreriei americane aprobă, s-ar putea emite peste noapte DST-uri în valoare de 500 de miliarde de dolari.

Administrația Trump a blocat emiterea de DST-uri, dar Biden ar putea să o aprobe, sprijinind în același timp propunerile existente din Congresul SUA pentru a spori valoarea emisiunii. Statele Unite ar putea apoi să se alăture celorlalte țări bogate care au căzut deja de acord să doneze sau să-și împrumute sumele ce le-ar fi alocate către țările care chiar au nevoie de acești bani.

Admnistrația Biden ar putea și să conducă eforturile de a restructura datoriile suverane. Mai multe țări emergente și în curs de dezvoltare se confruntă deja cu o criză a datoriilor și multe se vor confrunta în curând cu aceeași situație. Mai mult ca oricând, este momentul ca SUA să se implice în restructurarea datoriilor globale.

În ultimii patru ani, administrația Trump a negat știința și a strâmbat din nas la respectarea statului de drept. Revenirea la respectarea științei e o altă prioritatea majoră. Respectarea statului de drept e la fel de importantă pentru prosperitatea SUA, dar și pentru funcționarea economiei globale.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) oferă o fundație pentru reconstrucția schimburilor comerciale globale. Acum, regulile OMC sunt prea mult influențate ideologia neoliberală și marile puteri, dar acest lucru se poate schimba. Există sprijin tot mai larg pentru candidatura lui Ngozi Okonjo-Iweala la funcția de director general al OMC. A fost ministru de Finanțe în Nigeria și vicepreședintă a Băncii Mondiale, iar numirea sa a fost până acum împiedicată doar de administrația Trump.

Niciun sistem comercial nu poate să funcționeze fără o metodă de rezolvare a disputelor. Administrația Trump a refuzat să aprobe numirea de noi judecători pentru mecanismul de arbitraj al OMC care să-i înlocuiască pe cei ajunși la final de mandat. Astfel, instituția a fost paralizată.

Deși Trump a făcut tot ce putut să submineze instituțiile internaționale și statul de drept, a deschis fără să-și dea seama oportunitatea de îmbunătățire a politicii comerciale a Statelor Unite.

De exemplu, renegocierea Acordului de Liber Schimb Nord American (NAFTA) cu Mexic și Canada e eliminat prevederile referitoare la investiții care deveniseră unele dintre cele mai toxice aspecte ale relațiilor economice internaționale.

Acum, Robert Lighthizer, șeful politicii comerciale a administrației Trump, își folosește ultimele zile în funcție pentru a cere sancțiuni anti-dumping contra țărilor care le oferă propriilor companii avantaje ce ignoră standardele internaționale de mediu. Având în vedere că am făcut și eu o propunere similară în cartea mea din 2006 Making Globalization Work, se pare că acum există sprijin bipartizan în SUA în domeniul comercial.

Mare parte dintre acțiunile descrise mai sus nu au nevoie de implicarea Congresului și pot fi întreprinde de Biden încă din primele zile de la preluarea puterii. Adoptarea lor ar reafirma angajamentul SUA pentru multilateralism și ar lăsa în urmă dezastrul din ultimii patru ani.

Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, este profesor universitar la Universitatea Columbia și economist-șef la Institutul Roosevelt. Cea mai recentă carte pe care a scris-o este “People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent”.

© Project Syndicate

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: