Analize Creativitate Digital MarComm Marketing Publicitate

Lupta pentru autenticitate și românesc în comunicare

16 ian. 2023 15 min

Lupta pentru autenticitate și românesc în comunicare

Reading Time: 15 minute

TRANSAVIA, una dintre finalistele programului BVB Made in Romania din acest an, a lansat programul „Autentic Românesc”, o platformă de asociere pentru cele mai valoroase și sustenabile mărci românești, cu scopul creării de conținut și de noi experiențe pentru consumatori.

Startul programului „Autentic Românesc” este marcat de colaborarea mărcilor de carne de pui Fragedo (TRANSAVIA), retailerului de mobilier Mobexpert, pastelor Monte Banato (Pangram Reșița) și vinurilor Cramelor Recaș, oferind în mediile digitale conținut gastronomic și de lifestyle original.

Linda Willy, Director de Marketing TRANSAVIA, despre autenticitate

„Acest demers este o oportunitate de unire a forțelor proprietarilor de mărci românești pentru a-și inspira publicurile și a le reaminti rolul esențial pe care aceste companii îl au pentru dezvoltarea comunităților: de la consumatori, angajați și parteneri de afaceri.

Urmărim, prin calitatea produselor pe care le oferim împreună cu partenerii noștri din acest proiect, să creștem ponderea celor care preferă produsele ce provin din România, fiindcă știm că brand-urile românești mai au, încă, de recuperat la acest capitol. Totodată, mesajele noastre vor contribui, pe lângă creșterea atașamentului față de mărcile românești, la generarea de venituri, de locuri de muncă și la îmbunătățirea reputației naționale și la păstrarea unor tradiții de realizare a produselor,” a declarat Linda Willy, Director de Marketing TRANSAVIA.

Programul „Autentic Românesc” își dorește să sporească vizibilitatea mărcilor partenere prin modalități inedite și surprinzătoare: de la rețete originale cu ingrediente de calitate, sustenabile, la lansarea de concursuri cu beneficii exclusive, de la crearea de conținut original, la construirea unor experiențe exclusiviste pentru consumatorii români, în cadrul unor evenimente, festivaluri sau excursii ori VIP dinners.

Programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, și prin care organizaţiile își pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor.

„Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noștri și să aducem comunitaţilor acestor brand-uri noi modalităţi de prezentare a produselor. Creăm contexte originale, reţete și inspiraţii gastronomice bazându-ne pe expertiza unor reputaţi chefi cu experienţă internaţională în restaurante cu stele Michelin, vom aduce activări, concursuri și evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate,” a spus Linda Willy.

Mai mult de atât, compania recrutează parteneri cu portofolii valoroase și care au știut să își construiască brand-uri puternice, cu reputaţie recunoscută. TRANSAVIA abordează companii românești care înţeleg să iasă din standardele proprii ale marketing-ului uzual pentru accesarea unor comunităţi noi. Care au curaj și imaginaţie să încerce noi modalităţi de prezentare a sortimentaţiei lor, astfel încât împreună să se potenţeze atât din punct de vedere al expunerii către comunităţi extinse, cât și al asocierilor moderne și inedite.

„La Cramele Recaș, fiecare activitate pe care o derulăm în mod sustenabil pentru comunitatea noastră are la bază principiile unui business autentic românesc, dezvoltat cu ajutorul pasiunii, dedicării și a respectului pentru iubitorii vinului din soare de pe plai bănățean. Colaborarea alături în acest proiect ne bucură și ne reconfirmă că pasiunea e „ingredientul” principal ce reunește întreaga activitate a partenerilor implicați. Prin intermediul acestui parteneriat ne dorim să continuăm procesul de promovare al vinului românesc în rândul comunității noastre,” a spus Paul Aparaschivei, Director de Marketing Cramele Recaș.

Un recent studiu sindicalizat, susținut și de TRANSAVIA, a arătat că, pentru aproape jumătate dintre respondenți, este important ca produsele pe care le cumpără să fie produse în România, iar 44% declară că, dacă ar avea de ales între două produse, l-ar alege pe cel românesc.

1200x800 copy 3

Proiectul „Autentic Românesc” se înscrie în misiunea TRANSAVIA de a contribui la calitatea vieții oamenilor, asigurând hrană sustenabilă, sănătoasă și sigură, de la bob la furculiță, și de a avea un impact pozitiv în societate.

„Mobexpert acordă o importanță deosebită produselor realizate în România, create de designerii noștri și realizate în fabricile proprii. Inovăm constant pentru că ne dorim să fim cât mai aproape de clienții noștri și să le oferim produse de calitate la prețuri corecte. În plus, producția în fabricile locale ne ajută să oferim  produse noi, în tendințe, și cu termene de livrare rezonabile. Colecția Fabricat în România din portofoliul Mobexpert este în topul preferințelor clienților noștri. Faptul că 60% dintre ei cumpără piese de mobilier și decorațiuni realizate pe piața locală este un motiv de bucurie și de mândrie,” a spus la rândul ei Adelina Badea, CEO Mobexpert.

Și asta după ce în mai Kaufland și v8 lansaseră primul dicționar vizual pentru toate gusturile și generațiile, care reunește produsele culinare autohtone cu expresiile românești asociate cu mâncarea. Expresiile populare cu referire la hrană sunt atât de plastice încât ne lasă gura apă sau ne fac să zâmbim. Într-o lume în care referințele culturale vin de pe toate meridianele, sintagmele care ne colorează vorbirea riscă să se piardă, tradițiile românești de asemenea, dacă nu facem un efort pentru a le readuce în discuție.

La fel și produsele alimentare românești, autentice, făcute după rețete de odinioară, care pot fi ignorate pe rafturile hipermarketurilor. Expresii precum: „câini cu covrigi în coadă”, „frate, frate, da’ brânza-i pe bani”, „a fi zgârie brânză, ” „a mânca răbdări prăjite”, „a face cu ou și cu oțet” sau „a freca la icre” au fost puse în scenă și exemplificate cu ajutorul produselor Vreau din România. v8 și Kaufland au analizat produsele Vreau din România și au făcut pairing între produse și expresii, pe care ulterior le-au și ilustrat alături de o serie de artiști români. 

Întrebarea cheie

De ce însă autenticitate și comunicare românească? Deoarece, potrivit Lindei Willy, consumatorii trebuie să fie foarte atenți la ceea ce cumpără și mai ales la ceea ce transmit producătorii pe etichetele de produs.

„În ceea ce ne privește, noi am avut o preocupare specială și majoră în a pune pe piață doar produsele de care noi suntem responsabili, pe care noi le-am realizat, de la bob la furculiță. Noi nu introducem sub brandul nostru absolut nici o cantitate de carne, nici un kilogram de carne care nu este produs de noi, așa cum fac alți producători, sau alți integratori.

Este una din exigenţele principale de la TRANSAVIA, deoarece dorim să garantăm ceea ce punem sub ambalaj. Este destul de simplu: dacă povestea nu este spusă, nu va fi cunoscută. Trebuie să vorbim deschis despre ceea ce ne reprezintă, iar autenticitatea este o valoare-cheie a companiei noastre,” a spus directorul de marketing.

Autenticitatea este și una dintre valorile companiei Farmec, clasată pe locul 11 în acest an în topul celor mai puternice branduri românești realizat de revista Biz, translatată mai departe tuturor brandurilor din portofoliu, prin urmare comunicarea de-a lungul timpului a fost și continuă să fie și ea aliniată valorilor în jurul cărora ne-am dezvoltat.

Conform lui Tudor David, Director de Marketing Farmec, nevoia de autenticitate în comunicarea brandurilor a fost intens impulsionată în ultimii ani de către consumatori, fiind mai degrabă o tendință globală pe care, în ultimii ani, o vedem reflectându-se tot mai mult și pe plan local. Fiind un brand creat și iubit de români, reprezentanții Farmec au pe de-o parte responsabilitatea unei comunicări oneste și relevante, precum și a unui dialog deschis cu consumatorii, dar și aceea de a susține alte afaceri și valori românești.

Din acest motiv, ambasadorii de brand pe care i-au avut alături în comunicarea gamelor din portofoliu nu doar că le-au împărtășit valorile, însă au fost ei înșiși figuri reprezentative ale excelenței locale, fie în lumea artelor sau a sportului, care au devenit cunoscute pe plan internațional. În mod similar, brandul a stabilit parteneriate devenite deja tradiție cu evenimente și festivaluri de artă – teatru, muzică, film – de anvergură din România și a încercat ca, în abordarea tuturor acțiunilor de brand, să aibă alături creatori sau artizani locali.

Strategia Arctic, cel mai puternic brand românesc în 2022 și 2021, se situează la intersecția dintre global și local. Românesc în momentul de față nu mai este limitat doar la sfera tradiționalului, ci a evoluat spre modern, odată cu schimbarea obiceiurilor de consum.

Gabriel Eremia, Marketing and Product Management Director Arctic

„Ca să se impună, și avem deja numeroase exemple în acest sens, companiile românești trebuie să fie ancorate în realitatea internațională – să se alinieze la trendurile de tehnologie, dar și de sustenabilitate. În ultimii doi ani, o conexiune autentică cu clienții și respectarea angajamentelor privind mediul au devenit un imperativ pentru companii. În cazul nostru, românesc înseamnă modalități inovatoare de producție și dezvoltarea de produse sustenabile,” a spus Gabriel Eremia, Marketing and Product Management Director Arctic.

Fabrica Arctic de mașini de spălat rufe din Ulmi este prima unitate de producție Industry 4.0 din țară și recent a fost desemnată de către Forumul Economic Mondial drept una dintre cele mai sustenabile centre Industry 4.0 din lume, primind statutul de Sustainability Lighthouse. În prezent doar zece fabrici din întreaga lume au primit acest statut, Ulmi fiind una dintre cele patru din Europa. Prin urmare, brandul a demonstrate că românesc poate fi sinonim cu tehnologii de ultimă oră și smart manufacturing.

Compania exportă 84% din producție, iar electrocasnicele fac România cunoscută în 80 țări prin calitate, fiabilitate și sustenabilitate. Cele mai recente campanii ale Arctic ilustrează cel mai bine modul în care globalul intră în sinergie cu localul.

„Mâncarea de la producătorii locali merită electrocasnicele încorporabile Arctic” sunt ambele construite pe tema sustenabilității și au fost dezvoltate de companie în acest an. Prin intermediul lor atragem atenția asupra nevoii de a ne adapta stilul de viață pentru a minimiza daunele asupra mediului. Cea de-a doua campanie valorifică elementele locale, românești, oferind un sens clar pentru comportamentele sustenabile. La Arctic ne-am propus să democratizăm tehnologia, dar și să facem sustenabilitatea accesibilă pentru cât mai mulți români, prin produse care să răspundă nevoilor în schimbare,” a adăugat Gabriel Eremia.

Crăița Coman, Creative Director & Partner UAUtorul

„La UAUtorul am promovat întotdeauna comunicarea uautentică, ca să zic așa, încă de acum 12 ani-13 ani, când am făcut poziționarea și comunicarea pentru Covalact de Țară. Poate că nu întâmplător sloganul UAUtorul este chiar “Uautenticitate în publicitate”. Autenticitatea presupune în primul rând sinceritate, cu ceilalți și cu tine. În cazul Covalact de Țară poziționarea drept “luptător pentru gustul autentic de țară” a venit natural, din numele brandului,” a spus Crăița Coman, Creative Director & Partner UAUtorul.

Covalact a reușit să-și facă loc și să fie perceput drept un brand autentic pentru că a avut curajul să arate viața de la țară cu mai puțină poleială și neînvăluită într-o lumină ideală. Potrivit Crăiței Coman inspirația pentru Coana Chiva a fost chiar bunica ei, care era o femeie dârză, hotărâtă, pentru care compromisul nu prea exista: era ori ca ea, ori ca ea.

„Coana Chiva a fost percepută drept reală tocmai pentru că nu era țăranca “ideală” din reclame care doar zâmbea și vindea, ea te mai și apostrofa, te ironiza sau se autoironiza, dând reclamelor o savoare specială. Sloganul “prea bun, prea ca la țară”, deși controversat la început, a avut succes tocmai pentru că suna “sadea”, oamenii de la țară nu vorbesc ca din dicționar, super corect gramatical. Faptul că brandul a avut curajul și și-a asumat această vîdită inadvertență gramaticală, pe care o putem considera “licență publicitară”, a făcut publicul țintă să perceapă brandul drept sincer și adevărat, necosmetizat,” a adăugat Crăița Coman.

În concluzie, potrivit acesteia, autenticitatea vine dintr-un insight relevant și din cunoașterea foarte bună a targetului. Plus un director de marketing care să aibă curajul de a aproba autenticitatea și care să nu-și dorească spotul perfect, cu personajul perfect, care zâmbește perfect ținând în mână pack-shotul perfect pe tot parcursul spotului tv perfect.

„Problema cu publicitatea a fost întotdeauna că încerca să vândă perfecțiunea, pierzând altfel autenticitatea, pentru că în reclame nu e ca în realitate. În privința cuvântului “autentic” nu pot să nu remarc că ne jucăm cu două înțelesuri care dacă nu sunt clarificate pot duce ușor la neînțelesuri. Dacă prin autentic înțelegem “adevărat, real”, “sinceritate în publicitate”, răspunsul este că am remarcat în ultima vreme o tendință a brandurilor de a comunica mai sincer și mai direct, de a renunța la o anumită “falsitate” tipică pauzelor de publicitate, de a construi pe insight-uri relevante,” a explicat Creative Directorul UAUtorul.

Pe de altă parte, dacă prin autentic înțelegem “neaoș românesc”, “sadea”, “prea ca la țară”, „există un număr limitat de branduri care pot comunica asta într-un mod credibil. Percepția că un brand e “românesc” poate lucra și în favoarea și în defavoarea ta, depinde despre ce produs e vorba.

„Poziționarea de autentic românesc se poate potrivi mănușă unui brand precum Covalact, dar poate aduce prejudicii unui brand bazat pe tehnologie, de exemplu, pentru care o poziționare de “autentic nemțesc” ar fi oricând de preferat,” a adăugat Crăița Coman.

Raluca Feher, Partner Feher și Asociații.
copyright: IAA Romania

Aceeași problemă a însemnătății terminologiei este pusă și de Raluca Feher, Partner Feher și Asociații.

„Călușarii, catrințele sau merțu cu geamu dat jos și maneaua urlând lângă vila la roșu, cu lift înăuntru, construită din banii din Germa? AUR și băieții lui George Simion bând țuică și înghițind sarmale sau Subcarpați sau Stegarul Dacic sau Furdui Iancu? Pentru mine autentic nu este pixelul cusăturii plimbat pe-o etichetă, ci borcanul de gogoșari vândut la marginea drumului de un moș îmbrăcat în tricou cu Motorhead, luat de la second hand. Pentru mine autentică e Loredana (Groza) cu toate operațiile estetice, iile și florile-n păr. Autentică e piața Obor. Autentici sunt covrigii și mirosul de chiftele de pe scara blocului,” a explicat Raluca Feher.

Potrivit Cristianei Belodan, Strategy Director la Oxygen, sunt numeroase branduri românești a căror imagine contribuie la construirea unei percepții solide și autentice despre brandul de țară.

Și se gândește aici la branduri pentru care a avut bucuria să lucreze în decursul ultimilor ani, precum: Arctic, Gerovital și Farmec, branduri de tradiție, pur-sânge românesc cu renume internațional. Sau la brandurile de apă minerală cu reputație globală: Borsec, Aqua Carpatica, Bucovina și, mai nou intrata în top 20, Perla Harghitei.

În plus, Belodan nu are nicio îndoială că rezultatele obținute de aceste branduri, în studiile de percepție, cât și în cotele de Market Share, se datorează autenticității și asta deoarece la unele regăsim filonul românesc autentic în branding, la altele mai mult în tone of voice și insight-uri exploatate în comunicare.

Cristiana Belodan, Strategy Director Oxygen

„Așadar, cred că este autentic românesc tot ce păstrează simboluri perene și semnificații profunde, cu puternică rezonanță emoțională trans-generațională, prin care ne identificăm ca popor. Nu este autentic românesc KITSCH-ul. Pe care îl vedem mult prea des din păcate, în ultimii ani, exprimat prin sorcova stilistică și amestecurile stridente care zbiară ROMÂNESC, dar pierd filonul veritabilului,” a apreciat reprezentanta Oxygen.

Conform Lindei Willy, pe parcursul ultimilor 30 de ani, branding-ul din România a însoţit dezvoltările economice importante, odată cu expertiza de marketing impusă de organizaţiile care ne-au populat rafturile și casele. Antreprenorii locali care au înţeles puterea adusă brand-ului lor de investiţiile în branding și marketing sunt astăzi liderii industriilor în care activează, iar TRANSAVIA este un astfel de exemplu, ocupând locul al patrulea în clasamentul celor mai valoroase portofolii de mărci publicat de Brand Finance® Romania 50, însumând o valoare cumulată a portofoliului de 81 milioane Euro.

„Orice organizaţie care alocă resurse importante pentru a-și construi branding-ul pe un set de valori autentice își va ancora creșterea nu doar în Excel-uri, ci și în comportamentele și conversaţiile consumatorilor, angajaţilor și tuturor stakeholderilor, obţinând rezultate & equity pe termen lung,” a spus Linda Willy.

Ce vor românii în reclame

Și ce reprezintă pentru ei autentic? Răspunsuri pe care ar vrea să le aibă orice director de marketing din România. Consumatorul român este din ce în ce mai educat, informat și conectat, iar research-ul este o parte tot mai importantă în luarea deciziei de cumpărare.

Potrivit reprezentantului Artic, românii vor să vadă că brandurile locale țin pasul cu brandurile internaționale sau chiar le depășesc când vine vorba de calitate, tehnologie, fiabilitate, design, dar și de valori ca sustenabilitate sau brand purpose. Autenticitatea ține de modul în care companiile reușesc să arate faptul că îi ascultă, le împărtășesc preocupările, își respectă promisiunile și sunt deschise la dialog.

„Pentru noi, este important să creștem gradul de încredere al românilor în produsele fabricate local, referindu-ne aici la produse care presupun o investiție pe termen lung, așa cum sunt electrocasnicele. Încrederea se câștigă, așa cum este și cazul nostru, prin calitate reconfirmată pe parcursul anilor,” a spus Gabriel Eremia.

Tot despre maturitatea românilor în relația cu publicitatea vorbește și Crăița Coman, care crede că românii nu mai vor reclame false din lumea ideala, ci publicitate care să nu țipe “vreau să-ți vând ceva” încă din prima secunda, precum un comis voiajor începător. „Si cred, sau mai degrabă sper, că s-au săturat de supra-extra-ultra falsitate în publicitate și de doamna care scoate detergentul din geantă când e întrebată de culoarea rochiei, de parcă toate umblam cu detergentul la spate ca să dăm explicații în caz că vom fi complimentate,” a adăugat Crăița.

Tudor David

„Românii, dar, la fel ca ei, îndrăznesc să spun consumatorii din orice spațiu geografic, apreciază și „interacționează” cu reclamele relevante pentru ei. Asta înseamnă în primul rând personaje, situații și ilustrări ale momentelor de consum cu care ei relaționează, precum și mesaje care sunt ancorate în nevoile lor sau care, așa cum spunem noi, își au substratul într-un insight sau o premisă,” consideră Tudor David.

Tocmai din acest motiv crede că unele dintre cele mai importante întrebări pe care oamenii de comunicare și le pun în dezvoltarea unei campanii sunt: „Ce aduce consumatorului?”, „De ce s-ar uita la această reclamă?” și „Este mesajul meu suficient de puternic pentru a schimba ceva în obiceiurile de consum ale targetului meu?”. La fel de importantă este, însă, targetarea corectă pe canalele de comunicare folosite.

„În egală măsură, așteaptă consecvență din partea brandurilor în felul în care comunică, în valorile care transpar și care stau la baza tuturor acțiunilor, dar și o comunicare susținută prin acțiuni concrete. În cazul nostru, spre exemplu, înseamnă nu doar să vorbim despre inovație, ci să o susținem prin investiții constante în cercetare și în modernizarea formulelor, reflectate în definitiv în calitatea și eficiența produsului de la raft,” a adăugat reprezentantul Farmec.

Mai tranșanta, Raluca Feher consideră că nu are nicio importanță ce își doresc românii în reclame, deoarece este precum ai întreba românul ce vrea să cânte Rihanna sau ce să scrie Cărtărescu.

„Reclama vinde un produs sau serviciu. Nu este o poveste pe care o spui într-o pauză de 20 de minute unei audiențe de copii care vor să audă un anumit tip de basm. Autenticul este perceput în funcție de educația și istoricul fiecăruia. Unui orășean, autentic i se pare idilismul tăiatului porcului în șură. Unui sătean, probabil i se pare autentic Taraf Tv și fetele cu năframe, botox, cățărate pe tocuri. Nu știu, că nu am crescut la țară,” a spus Raluca Feher.

Nu mai este suficient ca reclamele să fie informative și pe o tonalitate autoritară de tip top-down. Potrivit reprezentantei TRANSAVIA, paradigma s-a schimbat, iar acum cel mai important este să îi oferi clientului un sprijin, o recomandare, un sfat relevant pentru stilul lui de viaţă, o soluţie la o problemă, astfel încât să demonstrezi că îl asculţi, că ești implicat și că faci parte din viaţa lui.

„Sper că românii încă își mai doresc povești adevărate, în care să se regăsească și în care să creadă. Chiar dacă în pandemie cuvântul cheie a fost ”ESCAPISM”, în 2023 cred că va fi înlocuit de ”PRAGMATISM”. Eu cred că autentic în reclame reprezintă tot ce îmi promiți sau îmi oferi fără să am sentimentul că încerci, în cel mai neaoș mod românesc, ”să mă faci la buzunar”,” a spus Cristiana Belodan.

Va fi sau nu autenticitatea un trend?

Potrivit Lindei Willy, trend-ul deja exista, la nivel internaţional, si nu l-au inventat ei (vezi colecţiile capsula realizate de producătorii de textile cu marii designeri, sau accesoriile de fashion inspirate de marile muzee etc.). Elementul de noutate însă îl reprezintă preluarea lui în marketing-ul local de food, unde cross partnership-urile nu sunt, însă, foarte uzuale și organizaţiile s-au concentrat pe eforturi singulare.

„Eu găsesc că exista mult mai mult impact când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiza de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie și originalitate benefic atât pentru evoluţia generala a pieţei, cât și pentru ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele noastre își merită locul pe mesele familiilor din România,” a explicat Linda Willy.

Părerea îi este susținută de Tudor David, care adaugă că evenimentele globale din ultimii ani au crescut așteptările consumatorilor de la brandurile pe care le urmăresc – de a comunica onest și autentic, de a face ceea ce promit, de a se implica activ în cauze și nevoi ale comunităților din care fac parte, toate acestea fiind criterii care pot construi sau destrăma credibilitatea unui brand, precum și afinitatea consumatorilor față de acesta.

„Cu siguranță cred că este un trend care va rămâne, până în punctul în care nu ne vom mai raporta la el ca la o tendință, cât o realitatea a pieței care până la urmă nu face decât să ducă dialogul cu consumatorii la următorul nivel, unul bazat pe respect și încredere,” a adăugat Tudor David.

Dar, așa cum punctează Cristiana Belodan, înainte de a porni un trend românesc autentic în comunicare cred că trebuie să înceapă unul veritabil dinspre produse și canalele de distribuție în piață.

„Cred că fără susținerea retailerilor tot efortul de comunicare va rămâne strict la nivel de awareness. Decizia de a susține brandurile românești începe la raft, fie el in-store sau online. Și dacă vrem să cumpărăm mai mult MADE IN ROMANIA ar fi bine să nu ne limităm doar la a comunica românește. Să oferim cele mai bune spații și plasări produselor românești mi se pare cel mai tare trend,” a declarat Strategy Directorul Oxygen.

Gabriel Eremia consideră însă că piața de advertising și consumatorii din România au ajuns la o maturitate în acest moment. Elemente precum brand purpose, calitate, durabilitate, tehnologii moderne cântăresc tot mai greu.

„Nu cred că românesc fără un atribut lângă mai poate constitui un trend, astfel că românesc trebuie să fie despre calitate, lucru bine făcut, produse moderne, ancorate în realitate, precum și valoare adăugată. Totodată, ultimii doi ani au apăsat puternic pe accelerație în materie de comunicare cu scop, responsabilitate socială, impact, transparență și autenticitate. Din acest punct de vedere vorbim de un trend global care a devenit o realitate de zi cu zi, cu mențiunea că autenticitatea trebuie să se bazeze tot timpul pe promisiuni respectate față de consumator,” a explicat reprezentantul Arctic.

Se comunică pe tradiție de 22 de ani, de când sunt eu în publicitate. Autenticitate și tradiție sunt și în Ardealul și în Scandia Sibiu. Și în Biborțeni și în Salonta. Și în Murfatlar și în Timișoreana. Nu cred că poate fi vorba de un trend. Ci doar de un zvâc, o cooperativă care a unit degetele într-un pumn, sperând să aibă un impact mai mare.

Dacă o să funcționeze, dacă vor găsi tonul potrivit și rețeta echilibrată a comunicării, probabil că și alte branduri românești se vor alătura demersurilor. Depinde foarte tare de cât de gros este pictat tricolorul peste produsele din platformă,” a conchis Raluca Feher.

„Nu cred în trenduri în comunicarea publicitară, pentru că mi se par o abordare superficială a brandului care trebuie contorsionat astfel încât să se potrivească trendului. Publicitatea in sine poate fi considerata ca un promotor al lipsei de autenticitate, la fel ca filtrele de instagram foarte exagerate. Brandurilor, la fel ca oamenilor, le e foarte greu să se despartă de această falsitate, să se expună fără aceste filtre și să aibă curajul să comunice cu sinceritate. În timp s-a creat o prăpastie mare între reclame și realitate.

Toată lumea promovează idee de “fără filtru” în ultima vreme, drept pentru care pe instagram a apărut un filtru care se numește “fără filtru” :)). Cam așa e și cu autenticitatea în publicitate deocamdată. Ne despărțim cu greu de iluzia perfecțiunii. Deși la nivel declarativ ne dorim autenticitate, o vrem totuși cosmetizata cât se poate. Și da, și poza mea e retușată, nu reușesc să fiu 100% autentică deocamdată.

Noi ca agenție ne vom adapta întotdeauna brandului, nu trendului. Pentru că trendurile sunt efemere și la fel e și relația consumatorului cu ele. Dar sper ca autenticitatea să nu fie doar un trend, ci o viitoare realitate nu doar în publicitate, ci în tot și toate,” a conchis Crăița Coman.

Photo 124955954 / Authenticity © Thorsten Schiller | Dreamstime.com

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: