Michael-Bogdan Mărgineanu, BioMentorHub: „Schimbăm ideea că un cercetător are opțiuni limitate în România”

Michael-Bogdan Mărgineanu, BioMentorHub: „Schimbăm ideea că un cercetător are opțiuni limitate în România”

Reading Time: 8 minute

Michael-Bogdan Mărgineanu este Doctor în Bioștiințe Moleculare, președintele BioMentorHub, alumnus al Lindau Nobel Laureate Meetings (2018) și adună o experiență de peste 13 ani în 9 țări. El caută să aducă expertiza și motivația acasă, pentru a încuraja cercetătorii români să se dezvolte.

În prezent, predă Fiziologie Umană la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și Neuroștiințe la Universitatea de Vest din Timișoara. Lecțiile sale ies însă din mediul academic și oferă prin BioMentorHub o platformă de dezvoltare pentru specialiștii din multiple domenii. De exemplu, până pe 28 iulie sunt deschise înscrierile 1Health Innovation Bootcamp 2026, un program național dedicat transformării cercetării din agri-biotehnologie și știința alimentelor în afaceri scalabile, pregătite pentru piață.

Michael-Bogdan Mărgineanu vorbește, în interviul acordat revistei Biz, despre cum cercetarea se poate dezvolta în România și în regiune, dar și despre ce înseamnă „mentorat cu impact” și care sunt oportunitățile reale pe care le oferă o comunitate care învață să lucreze împreună.

Care este misiunea BioMentorHub și ce problemă ați vrut să rezolvați când ați pornit organizația?

Misiunea noastră este să construim, în România, un ecosistem care leagă cercetarea din laborator de piață și generează oportunități de carieră în domeniul științelor vieții. Când am pornit BioMentorHub, problema care mă preocupa era lipsa unei punți între tinerii cercetători din diaspora și din țară și valorificarea redusă a rezultatelor cercetării în acest domeniu în România.

Lucrez ca cercetător în străinătate și văd clar diferența: aceleași idei care aici rămân în sertar iar în alte ecosisteme ajung să fie brevetate, finanțate, transformate chiar în companii. Am vrut să aduc acasă structura care lipsea și să dau tinerilor cercetători un motiv în plus să rămână conectați la România, oriunde s-ar afla la un moment dat.

Cum definiți, pe scurt, rolul BioMentorHub în ecosistemul românesc de bioscience și medicină?

Rolul nostru e de conector: aducem la aceeași masă cercetători, mentori, universități, investitori și parteneri din industrie, și îi ajutăm să lucreze împreună. Practic, acoperim spațiul dintre instituții, acolo unde de obicei se pierd ideile bune.

Comparând experiența personală din alte țări cu cea din România, cum se poziționează societatea, comunitatea științifică și mediul privat față de inițiativele similare BioMentorHub? Percepi mai multe provocări aici?

Am studiat și lucrat în cercetare atât în ecosisteme mature – în Marea Britanie, Germania, SUA cât și în ecosisteme tinere – Arabia Saudită.

În toate aceste țări am simțit că există o participare mult mai activă a organizațiilor neguvernamentale în ecosistem. Fie că vorbim de evenimente științifice, finanțarea cercetării sau politici publice, sunt numeroase exemple de organizații care joacă un rol foarte important.

În România există provocări la mai multe niveluri. În primul rând, nu au vizibilitate exemplele inspiraționale care să arate rezultate concrete ale cercetării produse local cu beneficii majore în societate; în al doilea rând, se simte o fragilitate a relațiilor de colaborare intra- și inter-instituționale. Nu în ultimul rând, în ce privește transferul rezultatelor de cercetare în piață în acest sector, percep o nesiguranță a instituțiilor academice în ce privește gestionarea proprietății intelectuale și a proiectelor de spin-off.  În alte ecosisteme, universitățile și instituțiile de cercetare realizează că au de câștigat din cât mai multe proiecte de spin-off sprijinite, la noi în cele mai multe cazuri se pune accent pe cât de bine poate controla o instituție parcursul unui proiect de tip spin-off și energia se consumă în această direcție care nu e deloc benefică pe termen lung.

La BiomentorHub, adresăm aceste provocări prin oferirea unor exemple de succes, conectarea la rețele internaționale și prin aducerea experienței din diaspora acolo unde e nevoie de ea.

Ce înseamnă pentru voi expresia „mentorat cu impact”?

Pentru noi, un mentorat cu impact nu e o discuție motivațională sau un sfat dat o dată și uitat. E un sprijin structurat, legat de o decizie sau un rezultat concret: o echipă care se formează, un proiect care își găsește direcția, un cercetător care înțelege dacă ideea lui poate deveni o companie. Am văzut asta foarte clar la bootcamp: cel mai mare progres nu l-au produs prezentările, ci ziua de lucru intensiv cu mentorii, când echipele au fost nevoite să aplice feedbackul pe loc. Impactul se măsoară în schimbarea traiectoriei, nu în inspirație.

Care sunt publicurile pe care le vizați: studenți, elevi, tineri cercetători, diaspora sau viitori antreprenori?
Ne adresăm mai multor grupuri-țintă atât din România cât și din diaspora. În centru sunt tinerii cercetători – postdoctoranzi doctoranzi, masteranzi. În jurul lor: viitorii fondatori și experți în alte domenii interesați de aria științelor vieții. Pe termen lung, studenții și elevii, care sunt pipeline-ul de mâine. Dar prioritatea rămâne cercetătorul. De asemenea, dorim să conectăm inițiativa noastră cât mai bine la nivel regional și construim un cadru de colaborare în Moldova, Serbia și Ungaria.

Care sunt proiectele BioMentorHub de care sunteți cel mai mândru până acum și de ce?

1Health Innovation Bootcamp este unul din proiectele de care sunt cel mai mulțumit. A fost rodul unui efort de aproape 1 an de zile depus de mine și colegii mei din 5 țări. Am reușit să aducem experți de top din medii universitare de vârf precum Cambridge University, University of Oxford în România pentru a sprijini echipe de cercetători de pe plan local.

Programul a dovedit, la prima ediție din 2025, că există potential pentru proiecte de tip spin-off și interes din partea cercetătorilor pentru antreprenoriat.
De asemenea, sunt mândru de proiectele realizate în primii doi ani de activitate, competiția de eseuri științifice “Bioștiințele și Medicina Viitorului” care ne-a arătat cât de mulți tineri pasionați de domeniul științelor vieții avem atât în licee cât și în universități. Am reușit să cream un colectiv de redacție la acea vreme și să publicăm 3 apariții ale revistei BMH Magazine, dedicată popularizării cercetării în acest domeniu în România.

Cum funcționează concret platforma de mentorat și ce tip de relații sau colaborări se nasc prin ea?

Mentoratul nostru nu se limitează la antreprenoriat – pornește de la nevoia reală a fiecărui cercetător. Unii vor să-și construiască o carieră științifică solidă, să navigheze un doctorat sau un postdoc, să publice ori să atragă finanțare pentru cercetare; alții vor să-și transforme munca într-un proiect antreprenorial. Pentru fiecare, potrivim mentori – în mare parte internaționali și din diaspora – în funcție de ce au nevoie: dezvoltare științifică și carieră academică, business, reglementare sau transfer tehnologic.

Avem o rețea de zeci de experți din întreaga lume, de la instituții precum Brown University,  King’s College London, National University of Singapore până la companii și centre de cercetare – mulți dintre ei cercetători care au trecut ei înșiși prin aceleași etape. În timpul programelor avem întâlniri săptămânale, sesiuni structurate și experți care intră direct pe proiect. Din aceste relații se nasc lucruri care contează: tineri care își găsesc direcția în cercetare, co-fondatori care se găsesc unii pe alții, legături cu industria, colaborări peste granițe și, uneori, o relație de consiliere care continuă mult după ce se termină programul.

În ce fel au ajutat proiectele voastre cercetătorii români?

Sprijinul nostru a luat mai multe forme. Pe unii i-am ajutat să-și traducă știința într-un proiect – să definească problema, clientul, modelul de afaceri, lucruri care nu se învață în laborator – și le-am arătat că finanțarea nu vine doar din granturi, ci și din parteneriate cu industria, investiții sau fonduri nedilutive, conectându-i cu mentori și companii. Pe alții i-am susținut direct pe drumul cercetării: am oferit burse unor tineri cercetători și i-am ajutat cu aplicațiile pentru finanțare, unde de multe ori un sfat la momentul potrivit face diferența.

Dar e și o altă formă de ajutor, mai greu de măsurat. Mulți cercetători români din străinătate ne-au spus că, prin evenimentele noastre, și-au regăsit un motiv să se reconecteze la România – au văzut că inovația chiar se întâmplă aici și că, la un moment dat, s-ar putea întoarce să contribuie și ei cu expertiza lor în domeniu.

Cum este construită echipa BioMentorHub?

Echipa e construită pe același principiu ca organizația: diaspora și țară, împreună. Suntem oameni cu experiențe complementare – cercetare, business, comunicare, politici publice – organizați pe patru direcții: educație, cercetare, antreprenoriat și relații internaționale.

Alături de mine sunt colegi care lucrează în industrie și în universități de top: Mihaela Mădăraș, la Sun Chemical în Statele Unite; Adrian Radu, cu peste 20 de ani în R&D și antreprenoriat; Alexandra Lăcătușu, la University College London; Daniela Pavlicenco, la Universitatea din Bergen; Elena Mladin – medic rezident în neurologie în România. În jurul nostru avem o rețea de zeci de mentori din întreaga lume. Fiecare aduce o piesă pe care ceilalți nu o au.

Cât de important este voluntariatul în modelul vostru de funcționare și cum reușiți să mențineți coeziunea echipei?

Voluntariatul e temelia, avem zeci de voluntari, iar aproape toți contribuie peste un job solicitant sau un doctorat. Ce îi aduce și îi ține aproape este sensul: cred că munca lor contează și că, împreună, construim în România ceva ce nu exista înainte. De acolo vine și coeziunea, dintr-o misiune clară, din respect reciproc și din sentimentul că fiecare pune umărul la un proiect care ne depășește pe fiecare în parte. Oamenii dau energie atunci când văd că ea chiar schimbă ceva; rolul meu e să țin vie această viziune și să construim, pas cu pas, structurile care transformă entuziasmul în ceva durabil.

Cum definiți succesul pe termen lung?

Succesul pe termen lung înseamnă pentru mine trei lucruri concrete. Întâi, oportunități reale de carieră în științele vieții aici, acasă — ca un tânăr cercetător să poată construi ceva în România, nu doar în afara ei. Al doilea, o cercetare mai performantă: nu doar mai multe proiecte, ci o cultură sănătoasă a cercetării, în care colaborarea și calitatea chiar contează. Al treilea, cât mai mulți tineri cercetători și experți din diaspora conectați cu proiecte din țară — pentru că exact acolo se pierde acum cea mai multă valoare. Dacă reușim asta, ecosistemul începe să se susțină singur, iar noi ne-am îndeplinit misiunea.

Care este cea mai importantă schimbare pe care vreți să o produceți în felul în care tinerii cercetători își construiesc cariera?

Vreau să schimbăm ideea că un cercetător are opțiuni limitate în România și este nevoit să plece definitiv din țară. Traducerea cercetării și antreprenoriatul sunt o cale legitimă de carieră, iar acum există și structură care o sprijină.

Un tânăr cercetător ar trebui să poată privi propriul proiect și să se întrebe firesc „ar putea deveni asta un produs, o companie, să aibă impact?” — și să aibă pe cineva la care să apeleze pentru pasul următor. Iar pentru cei din diaspora, vreau ca România să devină o opțiune reală.

Cum se leagă 1Health Innovation Bootcamp de misiunea BioMentorHub și ce v-a învățat această inițiativă despre trecerea de la cercetare la antreprenoriat?

Bootcamp-ul e misiunea noastră făcută concret: puntea de la laborator la piață. Ne-a învățat câteva lucruri pe care nu le poți afla din teorie. Că știința bună nu înseamnă automat un startup pregătit. Că formarea echipei e adevăratul blocaj — un cercetător singur, oricât de bun, rareori e de ajuns. Că oficiile de transfer tehnologic și investitorii au și ei nevoie de familiarizare cu particularitățile domeniului științelor vieții. Și, poate cel mai important, că fără urmărire după program rezultatele se pierd. Exact această lecție ne-a împins către 1Health Incubator: dorim să sprijinim echipele pe termen lung după ce se termină bootcamp-ul și considerăm că ecosistemul are nevoie de astfel de structuri specializate și să depășim perspectiva superficială a incubatoarelor de afaceri clasice, care nu pot să susțină proiecte deep tech.

În opinia mea, s-au irosit fonduri semnificative pe structuri de incubatoare de afaceri în toată țara, care nu au produs rezultate concrete și nu au fost adaptate erei tehnologice avansate în care am intrat.

Cum poate fi susținută activitatea BioMentorHub?

În mai multe feluri, și toate contează. Companiile din industrie ne pot deveni parteneri pentru viitoare ediții ale 1Health Innovation Bootcamp; dincolo de vizibilitate, pot testa, dezvolta sau investi în soluțiile echipelor.

Specialiștii ni se pot alătura ca mentori. Universitățile și instituțiile pot deveni parteneri academici. Iar oamenii din diaspora pot face ce facem noi toți: să deschidă o ușă, să pună la dispoziție un contact, o experiență, să ne susțină financiar. Pot găsi mai multe informații pe website-ul nostru la secțiunile „support us” și „join us” — sau ne pot scrie direct, la team@biomentorhub.ro.