Analize

Patru scenarii pentru criză. Cum arată cele mai negre previziuni privind economia

apr. 15, 2020 4 min

Patru scenarii pentru criză. Cum arată cele mai negre previziuni privind economia

Reading Time: 4 minute

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei mondiale este deja semnificativ, însă evoluția numărului de cazuri și decese, precum și perioada în care acestea se vor manifesta vor determina gravitatea problemelor economice la scara întregii planete.

Euromonitor International a elaborat un raport asupra consecințelor pe care le-ar putea avea noul coronavirus asupra economiei globale, bazat pe patru scenarii de bază, în funcție de durata și intensitatea pandemiei, de numărul de infectări și decese și de eficiența politicilor guvernamentale de susținere a economiei.

Înainte de pandemie, amenințările la adresa economiei globale erau legate de problemele geopolitice din Orientul Mijlociu, războiul comercial din SUA și China, scăderea încrederii consumatorilor și încetinirea producției industriale globale. Raportul subliniază că acestea erau compensate de rata scăzută a dobânzilor și optimismul băncilor centrale din toată lumea.

Noul coronavirus a provocat întâi probleme în China, unde s-a văzut pentru prima oară, în ianuarie, că sistemul sanitar nu putea face față numărului mare de cazuri grave, iar apoi a început răspândirea rapidă la nivel planetar. Italia a fost următorul focar, care a explodat la finalul lunii februarie.

În martie, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că lumea se confruntă cu o pandemie și au început să curgă restricțiile de circulație, stările de urgență și închiderile unor sectoare ale economiei. Au rezultat blocaje în lanțurile de aprovizionare, economiile sunt înghețate și piețele bursiere au intrat în panică. Deja din aprilie se vorbește despre intrarea economiei globale în recesiune.

Cele 4 scenarii ale crizei

ID 176839216 © Natanael Alfredo Nemanita Ginting | Dreamstime.com

Pornind de la aceste realități, Euromonitor a venit cu patru scenarii privind evoluția economiei mondiale în perioada următoare, unul optimist și trei progresiv tot mai grave. Iată cum arată acestea:

SCENARIUL 1: RECESIUNE MINIMĂ

PIB-ul global evoluează între +0,5% și -1,5% / Probabilitate 40%-50%

  • În acest scenariu, pandemia durează până în la finele lunii mai începutul lunii iunie 2020, iar între 1% și 10% din populația lumii este infectată cu noul coronavirus, deși nu toți sunt confirmați prin teste.
  • Sectorul de sănătate este face față destul de bine în toată lumea, cu câteva excepții, iar rata mortalității rămâne în jurul valorii de 0,8% (rată raportată de numărul total de persoane infectate, nu doar la numărul de cazuri confirmate oficial).
  • Politicile fiscale salvează multe businessuri prin împrumuturi de urgență și sprijinul acordat pentru plata ajutoarelor de șomaj.
  • Numărul falimentelor nu crește foarte mult, limitând durata și severitatea recesiunii în majoritatea țărilor. Economia își revine rapid după ridicarea restricțiilor.

SCENARIUL 2: RECESIUNE SEVERĂ

PIB-ul global scade între -1,5% și -3,5% / Probabilitate 20%-30%

  • În acest scenariu, pandemia durează până în iunie/iulie 2020, iar circa 15% din populația lumii este infectată cu noul coronavirus.
  • Sectorul de sănătate este copleșit doar în câteva zone, iar rata mortalității rămâne în jurul valorii de 1% (rată raportată de numărul total de persoane infectate, nu doar la numărul de cazuri confirmate oficial).
  • Lanțurile globale de aprovizionare suferă întreruperi și problemele legate de fluxurile de numerar duc la creșterea numărului de falimente.
  • Totuși, numărul falimentelor este limitat de politicile guvernamentale care vin cu ajutoare masive.

SCENARIUL 3: CRIZĂ ECONOMICĂ

PIB-ul global scade între -3,5% și -5,5% / Probabilitate 15%-25%

  • În acest scenariu, pandemia cunoaște un recul pe timpul verii, dar revine în septembrie, fiind, totuși, ținută relativ sub control în noiembrie.
  • Până la 25% din populația globală este infectată, dar nu toți oamenii care au virusul sunt testați. Rata mortalității crește față de scenariu precedent, ajungând la 1,5%, multe spitale sunt copleșite și sistemul de sănătate nu face față complet situației, unii pacienții neputând fi tratați din această cauză.
  • Un procent important dintre companii dau faliment.

SCENARIUL 4: CRIZĂ ECONOMICĂ FOARTE GRAVĂ

PIB-ul global scade între -5,5% și -9,0% / Probabilitate 2%-10%

  • În acest scenariu extrem, pandemia revine mult mai puternic în toamna acestui an și durează până în primăvara anului 2021.
  • Peste o treime din populația lumii este infectată, iar sistemele de sănătate din mai multe țări se prăbușesc complet; spitalele nu pot interna majoritatea pacienților și rata mortalității crește la circa 2,5% pe plan global.
  • Măsurile fiscale și monetare de stimulare a economiei nu fac față, un procent masiv de companii intră în faliment, ceea ce duce la explozia șomajului la nivel global în întreaga lume.

În oricare dintre aceste scenarii, economiile din țările dezvoltate înregistrează scăderi față de 2019. Doar China ar putea avea o creștere de 1% în scenariul cel mai optimist, în care SUA ar urma să aibă o scădere de 3%, Germania ar scădea cu 5%, Franța cu 5,3%, Marea Britanie cu 4%, Italia cu 7%, iar Spania cu 6%. Acesta este scenariul optimist.

În cazul celui mai pesimist scenariu, economia Chinei ar cădea cu 5,4%, cea a SUA cu 7,9%, Germania ar avea o scădere de 10,6%, Franța cu 10,3%, Marea Britanie cu 9,2%, Italia cu 14,3%, iar Spania cu 12,9%.

Factori care ar putea limita impactul economic al COVID-19

Un răspuns coordonat la nivel global pentru limitarea răspândirii virusului – economiile dezvoltate să sprijine economiile emergemente și astfel să se limiteze răspândirea și durata pandemiei.

Tratamente eficiente, testare la scară largă și un vaccin care stăvilesc pandemia – vaccinul ar oferi certitudinea că virusul nu va reveni la proporții pandemice, ceea ce ar oferi oamenilor siguranță și economia și-ar reveni repede.

Măsurile fiscale și monetare ajută companiile și consumatorii – cererea este stimulată în timpul unei perioadei incerte, iar după trecerea pandemiei economia își revine rapid și complet fiindcă nu apare o criză financiară cu număr mare de falimente sau de datorii neplătite.

Temperaturile ridicate împiedică răspândirea virusului în lunile de vară – pandemia este încetinită masiv pe timpul verii, țările pot renunța la măsurile de carantină severă, ceea ce duce la revenirea economiei, cu condiția ca virusul să nu revină la fel de puternic în toamna acestui an.

Factori care ar putea exacerba impactul economic al COVID-19

Scăderea consumului și a investițiilor, în urma reducerii veniturior sectorului privat, a creșterii șomajului și a înăspririi condițiilor de creditare, în timă ce lipsa investițiilor în infrastructură ar scădea creșterea economică potențială.

Politici protecționiste pe termen lung care decurg din extinderea actualelor restricții de călătorii și izolaționismul este stimulat de scăderea comerțului global pe termen lung.

Crește numărul de falimente, ceea ce provoacă o criză financiară, după ce companiile cu datorii foarte mari nu reușesc să se mai împrumute pentru a-și acoperi datoriile.

Pandemia durează mai mult și infectează mai mulți oameni decât în estimările de bază, iar măsurile de distanțare socială nu au impactul scontat în stăvilirea răspândirii virusului.

Diferența prea mare dintre costurile de business și venituri duce la probleme de lichiditate și cashflow pentru companii, ceea ce face ca numărul falimentelor să explodeze.

Foto: © Natanael Alfredo Nemanita Ginting | Dreamstime.com

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: