fbpx
Finanțe Interviuri

Puterea alegerilor asumate12 min

30/04/2020 8 min read

author:

Puterea alegerilor asumate12 min

Reading Time: 8 minute

Este cea mai tânără femeie din board-ul unei bănci din top 10 din România, așa că am vrut să aflăm de la Roxana Hidan, Deputy CEO Retail Division OTP Bank România, cum poți să îți construiești o carieră de succes într-un domeniu dominat de bărbați. A fost o discuție despre multă muncă, despre educația pe care nu ți-o ia nimeni, despre etichetele pe care le pui sau ți le lipesc alții, despre puterea de a învăța din greșeli, de a merge mai departe, de a profita de oportunitățile care apar.

Sunteți cea mai tânără femeie din board‑ul unei bănci top 10 din România. Cum a fost drumul parcurs până la poziția de vicepreședinte al OTP Bank România?

Sunt din Ardeal, din Cugir, dar am venit la București în 1997 la facultate. Deși abia așteptasem să plec de acasă, am înțeles că trebuie să fiu mai responsabilă și să fiu atentă la toate deciziile pe care le iau, că sunt singură; oricât de mult și-ar fi dorit părinții mei să mă ajute, erau departe. La facultate, pe lângă cursurile o­bli­gatorii m-am înscris la toate cursurile op­ționale la care pu­team să merg și după licență am intrat ca stagiar la BCR. Era un program prin care puteai să lucrezi în toate departamentele băncii și, dacă era o poziție liberă, puteai să aplici pentru ea. În acest internship mi-am dat seama că mă atrage foarte tare zona de commercial banking, respectiv finanțarea de companii. Acolo puteai să fii creativ – stăteai de vorbă cu diferiți antreprenori și încercai să înțelegi care este nevoia din spatele cuvintelor lor. Acum, lucrurile sunt mult mai sofisticate și mai structurate. Am avut și colegi foarte deschiși care erau dispuși să mă învețe și este foarte important, pentru că nu mai văd acest lucru în zilele noastre.

Roxana Hidan
Roxana Hidan, Deputy CEO Retail Division OTP Bank România

S-a schimbat modul în care tinerii fac practică în bănci?

Acum a devenit totul atât de competitiv și dinamica lucrurilor este atât de rapidă, încât partea aceea de learning on the job, de care eu am avut parte în 2001, nu o mai văd. Toată lumea se plânge că nu găsește oameni pregătiți, dar nimeni nu își ia timpul necesar să creeze un obicei din a da ceva înapoi din experiența pe care a acumulat-o. Am început de jos, ca administrator de credite, am trecut apoi în zona de analiză de credite, unde lucrurile erau mai complexe. Mi-am dat apoi seama că ce mă încarcă cel mai mult este să stau de vorbă cu clienții și să fiu o legătură între bancă și clienți și am intrat în zona de relationship management, din 2003 până în 2005. Am lucrat pentru clienți companii mari, corporații. În pe­rioada asta am făcut și un master – Marketing și comunicare în afaceri, în cadrul ASE, pentru că simțeam nevoia să mă dezvolt pe zona aceasta de relaționare cu clienții.

Iar de 14 ani sunteți în cadrul OTP Bank România.

Da, am venit pe o poziție de product manager și am construit mult pe tot ce însemna IMM-uri. În 2007 a fost un moment de răscruce – banca semnase un contract de finanțare cu BERD, iar cel care îl semnase plecase din bancă. Proiectul trebuia continuat și în doar cinci luni trebuia făcute lucruri care nu fuseseră făcute în 12 luni. Nu și-a asumat nimeni o astfel de responsabilitate, dar mie îmi plac provocările și mi-am asumat un proiect pe care nu-l voia nimeni. A fost prima provocare acceptată dintr-o lungă serie. Dar când vine vorba de astfel de provocări ai două variante – ori e de succes și te propulsează, ori ești dat afară, pentru că trebuie să exis­te un țap ispășitor dacă nu iese. Nu există o variantă de mijloc. Atunci am avut ocazia să lucrez cu mai mulți consultanți străini și am înțeles mentalitatea și know how-ul din afara României. Când citești e important, dar e altceva când vorbești cu cineva care a pus în practică proiecte în toată lumea. Apoi a venit criza și am dezvoltat o serie de instrumente de monitorizare care au fost apreciate și recunoscute în cadrul grupului și munca mea a ajuns să fie cunoscută nu numai la nivel local, ci și la Budapesta. La începutul lui 2012 s-a făcut o reorganizare în bancă și atunci rețeaua era singurul canal de vânzări al băncii, singura interfață cu clientul. Era nevoie de o granulare a rețelei și s-a creat o direcție pentru IMM-uri, care însemna atât forță de vânzare din teritoriu, cât și management de produse. Din 2005 până în 2012 nu mai făcusem vânzări direct cu clientul și nu coordonasem niciodată o forță de vânzări. Am fost parte din echipa de vânzări, dar nu e ușor să coordonezi 100 de oameni. Am făcut atunci și un Executive MBA la Madrid. Eram la job în fiecare zi, noaptea învățam, zburam la Madrid la fiecare două săptămâni vinerea și mă întorceam duminica și am făcut asta timp de 18 luni.

Care a fost cel mai important lucru pe care l-ați învățat la MBA?

Acela de a nu mai pune etichete oamenilor. Eram 47 de oameni, 23 de naționalități și cred că noi, românii, avem anumite prejudecăți, poate ține de cultura noastră. Nu știu dacă toată lumea, dar eu recunosc despre mine că le-am avut. Când mă întâlneam cu cineva îi puneam o etichetă și am înțeles acolo că lucrurile sunt doar în capul meu și că oamenii te pot surprinde într-un mod plăcut, dacă vrei să vezi asta. Un om care a trăit pe trei continente di­ferite și a fost expus la culturi diferite poate să vadă lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă și să îți arate un adevăr pe care nu îl vedeai pentru că aveai o perspectivă limitată. Cu cât înțelegi mai repede că nu știi nimic, cu atât ai șanse mai mari să îți lărgești orizonturile. A fost un noroc să fiu expusă la multe interacțiuni cu oameni din afara țării. Eu cred în educația continuă și am simțit nevoia de o experiență nouă. Apro­po și de puterea femeilor, edu­ca­ția este singurul lucru pe care nu ți-l poate lua nimeni. Chiar dacă aparențele și mentalitățile se schimbă, educația și experiența nu ți le poate lua nimeni. Cred foarte tare în puterea educației și a dezvoltării personale.

Ați fost în situația să vi se pună etichete?

De când mă știu! Dar sunt OK cu asta, pentru că mă uit la oamenii care îmi pun etichete și îmi dau seama că aceea este perspectiva lor – atât știu și pot în acel moment. Prima etichetă care ți se pune când nu ești… urâtă, ești și tânără și ajungi să accelerezi în carieră este că ești amanta cuiva. Oamenii nu se întreabă cât ai muncit, cât ai învățat, dacă ți-ai sacri­ficat
viața personală! Dar nu mă deranjează, simt compasiune pentru a­cești oameni, pentru că mai au să evolueze mult până să înțeleagă că lucrurile pot fi di­ferite. De aceea încerc prin toate modalitățile să le încurajez pe femei să rupă stereotipurile, pentru că ai tendința să spui că, dacă ieși în față, lumea o să te judece. Dacă tu ești bine cu tine, ce spune lumea este irelevant. Nu ai cum să influențezi decât oamenii cu care ești în contact permanent și pot să își formeze o părere avizată despre tine.

Este lumea bancară una a bărbaților?

Este o lume a bărbaților de la un middle management în sus, dar dacă te duci în sucursale o să vezi că sunt mai multe femei. Un motiv este și faptul că femeile intră în acel stereotip de familie și că trebuie să se sa­crifice pentru familie – pentru copii și pentru cariera soțului. Renunță la viața lor profesională pentru a-și îndeplini datoriile în familie. Ceea ce este OK, dar trebuie să fii împăcată tu cu tine. Știi câtă lume mă întreabă de ce nu am copii și îmi spun că nu sunt completă? Le răspund că sunt foarte bine, este o decizie pe care mi-am asumat-o. Eu îmi doresc să ajung să hrănesc și să ajut mult mai mulți copii decât aș putea să cresc. Susțin copiii defavorizați prin fundația Dreptul la educație și prin OK Center și prin parteneriate cu alte fundații. Militez pentru o schimbare a mentalității – femeile să aibă dreptul să își aleagă ce își doresc. Dacă vreau să fac carieră, lăsați-mă să fac carieră, pentru că la un moment dat voi putea să dau ceva înapoi și poate impactul în societate va fi mai mare.

“Cu siguranță, OTP Bank o să aibă o altă față. Pentru mine, această repoziționare este un legacy. Prin repoziționarea retailului din OTP vreau să construiesc ceva unic în piața din România” – Roxana Hidan, Deputy CEO Retail Division OTP Bank România

De anul trecut sunteți director general adjunct al Diviziei Retail.

Momentul 2018 a fost important pentru OTP Bank România, când întregul board a intrat într‑un proces de schimbare. Atunci am zis că vreau poziția de deputy CEO, deși n-au fost puțini cei care mi‑au spus că sunt nebună. Retailul este cea mai importantă divizie din cadrul OTP Bank și, până nu de mult, la nivel de grup, doar Bulgaria avea un deputy CEO femeie. Dar am o filosofie în viață – niciodată să nu trăiesc cu întrebarea “dar dacă?”. Am zis că îmi depun CV-ul, anunț pe toată lumea că vreau să candidez pentru poziția asta. Numirea mea a venit odată cu proiectul de schimbare a strategiei și a culturii băncii – modul cum ne poziționăm în fața clienților, în fața partenerilor și în fața competiției. Eu nu am făcut niciodată retail, încă învăț, dar munca cu oamenii este aceeași și, dacă reușești să înțelegi ce este important pentru ei și cu ce rezonează, la sfârșitul zilei toate lucrurile se leagă. Cred că ține doar de noi să facem lucruri, nimeni nu le poate face în locul nostru. Cu cât ne gândim mai mult la un proiect, cu atât prinde mai mult contur. Cu siguranță, OTP Bank o să aibă o altă față. Pentru mine, această repoziționare este un legacy. Prin repoziționarea retailului din OTP vreau să construiesc ceva unic în piața din România. Să demonstrez că, de la o bancă care pe net promoter scor nici nu conta, în patru ani putem să ajungem acolo unde îmi doresc eu să fiu – în vârf!

Cum vedeți evoluția sistemului bancar local, continuă concentrarea?

Concentrarea vine dintr-o nevoie de eficientizare și dintr-o nevoie de stabilitate, pentru că, dacă nu a­tingi o masă critică și o anumită cotă de piață, businessul  nu este eficient și nu poți să tot ceri bani de la grup. Da, cred că va conti­nua concentrarea. Am avut la OTP Bank România un 2019 foarte bun, excelent, iar 2020 va fi peste așteptări. Și asta le spun și colegilor mei. Toată lumea se așteaptă la o corecție la un moment dat, dar nu o să fie ca în 2008 când era un anumit context. La noi depinde foarte mult de zona politică – dacă o să avem oameni care să poată reacționa preventiv și rațional la ceea ce se va întâmpla. Noi avem multă treabă de făcut, în orice context.

În 2015 ați fost im­plicată în procesul de integrare OTP Bank – Millennium Bank. Sunteți pregătită pentru un nou proces de integrare?

Grupul a menționat oficial că își dorește să își consolideze în continuare poziția în România, deci suntem deschiși la orice oportunitate care apare în piață. Dacă va veni mai devreme sau mai târziu, noi oricum avem un proiect de creștere organică. Cu sau fără integrare, proiectul de repoziționare a băncii, de creștere organică și de schimbare culturală este cel mai important lucru pentru mine. Și dacă vom avea o integrare de făcut, tot trebuie să pleci de la un standard ridicat, ca să poți păstra ceea ce cumperi. Să păstrezi valoarea și să o crești în timp.

Riscuri asumate

Roxanei Hidan îi plac sporturile extreme, “tot ce înseamnă adrenalină și risc”. Merge cu motocicleta, dar pe circuit, și i-ar plăcea să ajungă pe un circuit de Formula 1, însă deocamdată nu a avut timp. Practică și schiul, despre care spune că o deconectează, o umple de energie și îi dă aripi, face scufundări și a alergat și câteva maratoane. Merge la sală, aleargă de două ori pe săptămână și spune că încearcă să aibă grijă atât de corpul ei, cât și de latura spirituală.

Interviul a fost inițial publicat în Biz nr. 342 . Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *