Radiografia a zece ani de business

Lecția numărul unu este că nu există “scurtături” în avocatură și în business. Dacă vrei să ai succes pe termen lung, trebuie să te ferești de tentația de a ocoli regulile de etică sau legalitate. Lecția numărul doi este că trebuie să livrezi înainte să ceri. Și lecția numărul trei este că schimbarea este regula jocului și trebuie să fii tot timpul gata să inovezi, să te adaptezi. Avocatul Marian Dinu, Country Managing Partner în România al firmei globale de avocatură DLA Piper, ne oferă o radiografie a mediului de afaceri autohton din ultimii 10 ani.

Marian Dinu, Country Managing Partner în România, DLA Piper

Cum s-a schimbat mediul de business românesc în cei 10 ani de când societatea dumneavoastră există pe piață?

Cred că mediul de business românesc a devenit mai sincronizat și mai integrat în economia globală. Companiile multinaționale sunt, colectiv, cel mai mare angajator din România, dar și companiile românești au o mai mare deschidere globală. Forța de muncă, datorită migrației în cadrul Uniunii Europene, devine dintr-o resursă mai degrabă o problemă, ceea ce înseamnă că toate companiile trebuie să se adapteze, să treacă la produse și servicii cu valoare adăugată mai mare. Mediul de afaceri și-a găsit și vocea, este un partener de dialog pentru autorități, chiar dacă acestea nu țin tot timpul seama de cele ce îi preocupă pe oamenii de afaceri. În plus, consider că lupta împotriva corupției, cu toate controversele pe care le implică, este per ansamblu un factor de progres și dă speranțe că mediul de afaceri se va îmbunătăți în continuare.

Cum ar putea să fie stimulate și sprijinite inițiativele antreprenoriale și investițiile străine din România?

Consider că este primordial necesar ca autoritățile să-și propună să facă România o țară în care românii să vrea să trăiască, să nu se mai gândească la emigrare. Stabilizarea populației României și a forței de muncă este un obiectiv important, dar mai degrabă ignorat de autorități. În acest sens, aș crede că autoritățile ar trebui să facă România un loc atractiv nu doar pentru români, ci și pentru oameni calificați din alte țări – cred că România are capacitatea de a absorbi tipul corect de migrație. Și, desigur, nu în ultimul rând, ar fi necesare soluții pentru veșnica provocare a infrastructurii rutiere, feroviare etc.

Care ar fi măsurile legislative din ultimii ani care au avut cel mai puternic impact, pozitiv sau negativ, asupra afacerilor?

Au fost diverse măsuri care au produs impact asupra anumitor sectoare ale economiei. De pildă, în anii 2009 – 2012, cadrul legislativ foarte generos din domeniul energiei regenerabile a produs un boom al investițiilor din acest domeniu, după care a urmat și o scădere, odată ce autoritățile au realizat că schema nu era sustenabilă și au schimbat-o fără prea mult preaviz. De asemenea, în domeniul comerțului cu produse alimentare, Legea 321/2009, prin interzicerea facturării de servicii din partea comercianților, a adus provocări atât comercianților cât și producătorilor de produse alimentare. În domeniul sănătății, faimoasa legislație a clawback‑ului (care a obligat producătorii de medicamente să returneze statului o parte din profitul realizat din vânzarea medicamentelor compensate, care depășește suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări – n.r.) a stârnit controverse aprinse și a cerut la rândul său eforturi de adaptare a jucătorilor din piața medicamentelor. Ca să nu mai vorbim de faimoasa lege off-shore, care, la data la care vorbim, e încă o dramă în desfășurare și care va avea un impact serios asupra viitorului energetic al României.

Care sunt principalele riscuri de natură juridică pe care o companie trebuie să le aibă în vedere astăzi și cum pot fi ele minimizate?

Companiile, atât cele românești, cât și cele internaționale, trebuie să conștientizeze importanța conformării cu legea și să investească în resurse și procese care să faciliteze această conformare. De la legislația privind securitatea la incendii și până la legislația fiscală, trecând prin legislația concurenței și prin faimosul GDPR, încălcările pot aduce amenzi și, în cazuri extreme, răspundere penală. Tentația de a economisi există, dar atunci riscurile cresc.

Companiile, atât cele românești, cât și cele internaționale, trebuie să conștientizeze importanța conformării cu legea și să investească în resurse și procese care să faciliteze această conformare. Tentația de a economisi există, dar atunci riscurile cresc.

Cu ce provocări s-a confruntat societatea de avocatură pe care o conduceți și care a fost rețeta succesului, datorită căreia a rămas în picioare?

Am început într-o perioadă plină de provocări. Toamna lui 2008 a fost momentul declanșării crizei financiare globale și, prin urmare, echipa a trebuit să se mobilizeze și să găsească clienți, să îi crească și să îi păstreze, în ciuda circumstanțelor adverse. O altă provocare a fost gestionarea creșterii. Cultura noastră organizațională este una caldă, apropiată de om, ceea ce e mai ușor de menținut câtă vreme societatea e mai mică, la început, dar mai greu după ce ajungi la 80 de persoane (incluzând personalul auxiliar). Consider că la baza succesului stau colaborarea, diversitatea și pasiunea pentru a livra excelență. Aceste ingrediente formează cultura noastră organizațională.

Ce vă diferențiază pe piața avocaturii de business și cât de importantă este afilierea la un grup internațional, cum este DLA Piper?

Avem o abordare integrată a fiecărui proiect. În funcție de nevoi, specialiști din diverse domenii pot contribui la livrarea unui anumit rezultat pentru client. De pildă, niciun sfat pentru structurarea unei tranzacții de fuziuni și achiziții nu se limitează la aspectele pur legale, ci întotdeauna are în vedere și regimul fiscal aplicabil, astfel încât structurarea să fie optimă pentru client. În plus, sfaturile noastre integrează experiența dobândită de avocații noștri în diverse sectoare ale economiei, precum: energie, telecomunicații, servicii financiare, sănătate, bunuri de larg consum și chiar aviație și industria de apărare. Abordarea sectorială ne ajută să vorbim clientului pe limba lui, să-i înțelegem afacerea și să fim pragmatici. Ne dorim întotdeauna ca livrabilul care ajunge la client să fie utilizabil și util. În sfârșit, există și un “soft touch” – un mod de lucru care îl face pe client să se simtă înțeles ca persoană umană și să simtă că echipa lui de avocați funcționează armonios, cu grijă și susținere a unora față de ceilalți. Cu alte cuvinte, punem suflet în ceea ce facem. Datorită afilierii la grupul DLA Piper, clienții au acces la o profundă expertiză globală în cele mai variate domenii. Ca să dau doar un exemplu, datorită prezenței DLA Piper în inima Silicon Valley, avem o practică de tehnologie fără egal în Europa, pe care am fost în măsură să o punem deja la dispoziția companiilor de tehnologie și fondurilor de venture capital care încep să opereze în România, contribuind la popularizarea conceptelor și tehnicilor tranzacționale specifice acestui sector. În plus, odată ce o companie din România, precum UiPath, a căpătat avânt cu adevărat global, am fost în măsură să îi susținem creșterea oriunde au avut nevoie, începând din Statele Unite și până în Coreea de Sud și Australia.