Roxana Memetea: De ce încrederea contează mai mult decât controlul

Roxana Memetea: De ce încrederea contează mai mult decât controlul

Reading Time: 4 minute

În fiecare lider se dă o luptă continuă pentru a găsi echilibrul între control și autonomie în echipele pe care le conduce. Și nu vorbesc despre implicare, aceea este mereu necesară, ci despre linia fină dintre câte procese, proceduri și pârghii ai nevoie să controlezi ca să simți că ești în control și cât validezi, prin încredere, libertate și suport, echipele în implementarea proiectelor de zi cu zi.

de Roxana Memetea

Mult timp, leadershipul s-a bazat pe verificări și raportări. A funcționat foarte bine într-o lume stabilă. Dar realitatea de astăzi este alta și nu mai seamănă cu ce era înainte. Cred că schimbarea a fost necesară și din cauza evoluției contextului actual, în care totul se schimbă brusc, presiunea este foarte mare, avem crize economice, echipe mixte, uneori globale, și acest model rigid nu mai produce rezultate.

Am avut norocul să mă formez încă de la început într-un mediu creativ, care este mult mai deschis și liber. În creație, unde obiectivele sunt legate în mai mare măsură de idei și de curajul lor, controlul nu este un factor benefic. Vorbim despre inovație permanentă, conectare la nou, unde o abordare rigidă nu aduce rezultatele dorite. Ai nevoie de structură, da, dar nu de rigiditate. Într-un spațiu care depinde de idei, oamenii au nevoie de libertate, curaj și autonomie ca să poată construi ceva cu adevărat nou.

De cele mai multe ori, controlul excesiv omoară inițiativa. Dă o senzație falsă de siguranță, iar în realitate creează o dependență. Am văzut asta de prea multe ori ca să nu devină o convingere personală. Oamenii nu mai propun, nu mai găsesc soluții, încep să aștepte instrucțiuni pentru că li s-a transmis mesajul de neîncredere: „Dacă este cineva care decide tot, inclusiv pentru mine, care mai e rostul să-mi bat capul?” Și asta înseamnă, de cele mai multe ori, că se pierd multe oportunități.

Mai mult decât atât, liderul, în loc să fie preocupat de lucrurile macro, care aduc valoare adăugată, se pierde în detalii, iar când vine momentul să își facă cu adevărat treaba, nu mai are puterea și focusul necesare. Se creează blocaje și echipa nu mai evoluează.

Mă întreb de ce foarte multe persoane percep autonomia ca fiind opusul disciplinei. Pentru că nu vorbim despre încurajarea haosului și a lipsei de stabilitate, ci despre a acorda încredere și, în același timp, a cere responsabilitate din partea celor cu care lucrezi. Autonomia înseamnă încredere reciprocă și responsabilitate împărțită. Este o relație bazată pe maturitate și respect profesional.

De cele mai multe ori, atunci când oamenii înțeleg ce înseamnă succesul și primesc libertatea și spațiul să aleagă cum ajung la el, rezultatele sunt cele mai bune. Pentru că se simt utili, au un rol real și asta este extrem de motivant. Evident, există și excepții, dar pentru acelea trebuie să ai înțelepciunea să le tratezi separat.

În domeniul creativ, am văzut de nenumărate ori cum autonomia a făcut diferența. Cele mai bune campanii s-au născut din inițiativele echipelor, din curajul lor de a propune altfel. În agenție, cele mai puternice idei au venit din discuții spontane, dintr-un brainstorming liber, nu dintr-un brief impus rigid. Rezultatele nu au fost doar creative, ci și de business, pentru că acolo unde oamenii se simt parte din decizie, implicarea este totală. Am trăit multe momente în care autonomia a făcut diferența. Cele mai multe campanii pentru care am lucrat , campanii premiate la festivaluri importante de creație din lume, s-au născut din inițiativă și curaj din partea echipelor, din dorința de a face ceva mai mult. Toate acestea au construit puternic reputația noastră creativă. Și reputația este cheia. Rezultatele apar doar când echipa are libertatea să gândească și să își asume ideile.

Desigur, autonomia este mai simplu de aplicat la nivelul echipelor mai mici. Când echipele se lărgesc și devin mai greu de coordonat, trebuie să transmiți această filozofie la nivelul șefilor de departamente. Practic, să creezi un sistem funcțional în care fiecare să poată să-și coordoneze singur micromanagementul.

Însă sunt de acord că autonomia nu apare singură, oricât ne-am dori. Liderii sunt cei care creează cadrul necesar dezvoltării, care transmit încredere, impun standardele de calitate și stabilesc direcția. Dar, în tot acest proces, este esențial și factorul psihologic: echipa trebuie să știe că poate încerca, că poate greși fără teamă, că are o ușă mereu deschisă unde poate cere un sfat sau valida o idee.

Eu, cel puțin, așa am procedat mereu. Am încercat să ofer cât mai multă încredere, validare, sfaturi, vorbe bune și decizii asumate în situații mai grele. Să nu transmit sentimentul de control în cadrul echipei mele. Dar am fost mereu în controlul businessului pe care îl conduc și al proiectelor clienților noștri, prin conectare constantă la day-to-day și comunicare permanentă.

Am descoperit că atunci când renunți la control, rolul tău de lider nu dispare, ci se transformă. Nu mai ești supraveghetor, ești facilitator. Creezi context, susții echipa, intervii doar când apar blocaje. Este un rol mai dificil, pentru că presupune încredere și răbdare. Dar rezultatele sunt incomparabil mai bune. Iar asta cred că a fost o lecție și pe plan personal.

Autonomia nu este lipsă de leadership. Este o formă mai evoluată de leadership. Înseamnă să conduci fără să controlezi, să influențezi fără să impui. Este testul final al încrederii: în tine și în echipa ta. Autonomia este un contract simplu: eu, ca lider, îți dau libertate și încredere. Tu, ca membru al echipei, îți asumi responsabilitatea rezultatului. Din această combinație se nasc echipe curajoase, reziliente și performante. Când oamenii simt că au control asupra muncii lor, apar energia, curajul și ideile care schimbă lucrurile. Și exact acolo începe adevăratul leadership , nu în control, ci în capacitatea de a lăsa oamenii să strălucească.

Roxana Memetea este Managing Director al DDB România & Tribal Worldwide România. Și-a început cariera în advertising în 1998, iar de atunci a acumulat peste 21 de ani de experiență în top management, timp în care a condus businessuri cu cifre de afaceri importante și a colaborat cu branduri și companii de top din diverse industrii, obținând recunoaștere pe marile scene internaționale de creație: Cannes Lions, Effie, LIA, Eurobest, The One Show, D&AD. Spiritul de lider, proactivitatea și creativitatea sa au făcut ca, la doar 25 de ani, să devină unul dintre cei mai tineri Managing Directors ai unei companii multinaționale din România. Este membru al Advisory Board-ului și profesor asociat în cadrul Creative MBA – Bucharest Business School, unde predă leadership aplicat și strategii de dezvoltare în industriile creative.