Management

Secesiune in recesiune

16/06/2014 5 min read

Secesiune in recesiune

Reading Time: 5 minute

O gluma corporatista, care circula pe internent nu cu mult timp in urma, punea sub lumina reflectoarelor un antreprenor aflat in febra procesului de recrutare. Dintr-un munte de CV-uri, care zaceau pe propriul birou, patronul ia jumatatea superioara si o arunca in cosul de gunoi fara sa citeasca macar un rand de pe aplicatii. Intrebat de ce a procedat astfel, angajatorul a replicat taios ca acei candidati au avut ghinion si ca isi doreste in companie numai angajati norocosi. Gluma poate parea haioasa, dar adesea realitatea bate fictiunea. Un astfel de exemplu este si anuntul postat la inceputul lunii de o sala de jocuri de noroc (probabil singura industrie in care este nevoie de angajati cu noroc) pe un portal cu locuri de munca, potrivit caruia firma cauta „fete tinere, prezentabile, cu varsta intre 20 si 35 de ani pentru postul operator slot attendant”. Si nu este singurul de acest fel. Astfel de mesaje sunt discriminatorii si arata ca, similar „glumei” de mai sus, sansele sunt extrem de mari ca aplicatia unui barbat sau a unei candidate trecute de 35 de ani sa aiba aceeasi destinatie, Recycle Bin.

Desi fenomenul discriminarii nu a fost strain mediului de afaceri, nici in perioada cu cresteri economice exponentiale, acum, la sase ani de la debutul recesiunii, acesta s-a amplificat. „Angajatorii ar trebui sa ia decizii mai ales pe considerentul calitatilor profesionale, dar in perioada crizei accentul pare sa se fi mutat pe aspecte mult mai «pragmatice», cum este disponibilitatea de a face munca mai multor persoane sau de a lucra ore suplimentare, fara a fi platit pentru asta. Desigur ca unele categorii de personal – cum ar fi femeile care au in intretinere copii mici – nu au putut corespunde unor astfel de criterii”, spune pentru Biz Catalina Mircea, partener senior si avocat la casa de avocatura SCA Mircea si Asociatii. Aceasta arata ca angajatorii au devenit mai reticenti in a pastra sau angaja personal din anumite categorii – foarte tineri sau varstnici, adica tocmai categoriile cele mai vulnerabile”.

O demonstreaza si studiul „Perceptii si atitudini privind discriminarea”, realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), care arata ca 26% dintre respondenti considera ca in Romania varstnicii sunt discriminati mult si 14% sunt de parere ca acestia sunt supusi discriminarii foarte mult. Cercetarea data publicitatii la finele anului trecut arata ca 15% considera ca actele de discriminare sunt indreptate intr-o foarte mare masura catre persoanele fara venituri, catre persoane apartinand altor minoritati nationale (12%), tineri (10%), femei (10%), imigranti (8%), minoritati religioase (8%) si barbati (5%). Aceste cifre vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului discriminarii din tara, insa, numarul cazurilor care ajung in atentia publicului ori pe biroul CNCD pentru analiza, este cu mult mai mic. Spre exemplu, in urma cu doi ani, CNCD a constatat savarsirea a 113 acte de discriminare, cele mai frecvente avand la baza etnia si limba si a aplicat peste 30 de amenzi. „Oamenii nu resimt de cele mai multe ori conditiile diferite ca pe o discriminare si adesea nici nu stiu ca exista prevederi legale care interzic discriminarea”, spune Catalina Mircea, Senior Partner la casa de avocatura Mircea si Asociatii. Tinta ale actelor de discriminare in Romania sunt si persoanele infectate cu HIV/SIDA (37% dintre cei chestionati precizeaza ca acestia sunt foarte discriminati), persoanele de etnie roma (36%), cele cu dizabilitati (32%), dependentii de droguri (28%), persoanele cu alta orientare sexuala (27%) sau somerii (11%).

 Cine nu are batrani sa isi angajeze

Criza economica a aratat ca, in randul celor fara un loc de munca, pot intra cu rapiditate, fara discriminare, atat tinerii, cat si cei in etate. Cu toate acestea insa, pe masura ce efectele recesiunii s-au imblanzit pentru cele mai multe companii si restructurarile au iesit de pe agendele executivilor, organizatiile au repus in functiune programele de internship pentru studenti si proiecte de recrutare destinate absolventilor. Nu insa si pentru cei varstnici. Motivul? Angajatorii se tem de capacitatea redusa a acestora de a se adapta, dar omit experienta, stabilitatea si fidelitatea lor, resurse ce s-ar putea dovedi folositoare oricarei companii. Lucrarea realizata de CNCD pune „punctul de i”: cei mai multi dintre respondenti (30%) au fost discriminati pe criteriul varstei.

Daca intr-o perioada de boom economic, pe CV-urile somerilor, indiferent de varsta, nu apuca sa se puna praful, criza economica cu care se confrunta mediul de afaceri in ultimii sase ani isi arata coltii acum si la cei care nu au un loc de munca de mai mult timp. „In timpul boom-ului economic lucrurile stau cu totul diferit, disponibilitatea de a lua in calcul candidati chiar aparent nepotriviti cu rolul sau insuficient pregatiti a fost mult mai mare”, spune Madalina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor, companie care ofera sevicii de executive search, executive coaching si consultanta in resurse umane. Motivul este simplu: cererea era prea mare, costul aferent pregatirii omului respectiv era mult mai mic decat costul neocuparii postului pana la gasirea candidatului ideal. „Cred ca principala diferenta vine din modul in care este perceput riscul in aceasta perioada si faptul ca sunt putine lucruri usor predictibile, ca atare toata lumea incearca sa ia decizii cat mai putine si mai usor de sustinut in cazul in care se dovedesc a fi gresite”, continua Madalina Uceanu, care a derulat si un studiu pe tema discriminarii persoanelor fara job in randul cititorilor propriului blog, PortalHR.

Daca va aflati in categoria celor fara un loc de munca, ati aplicat pentru o plaja larga de posturi insa nu ati primit niciun raspuns, s-ar putea sa gasiti motivul in rezultatele studiului derulat de Managing Partner-ul Career Advisor. Astfel, 42,6% dintre recruiteri ar intervieva un candidat somer in functie de pozitia pentru care aplica, 32,9% in functie de restul aplicatiilor, destul de des – 17% dintre cei chestionati), foarte rar – 13,4% si niciodata – 1,2%. „Eram curiosi sa vedem care este percepia pietei”, explica Madalina Uceanu. „Din interior, deruland proiecte de recrutare, senzatia era ca exista aceasta forma de discriminare a celor care nu au acum un job, iar concluziile au fost ca nu era doar o senzatie”, continua Managing Partner-ul Career Advisor. Printre motivele invocate de acestia, atunci cand evita interviul cu un candidat care nu are un loc de munca de mai multa vreme, se numara o posibila existenta a unor pretentii nerealiste in ceea ce priveste locul de munca si salariul (28%), candidatul nu a reusit sa isi atinga obiectivele de performanta la jobul anterior (20%) sau ca ii lipsesc anumite certificari esentiale (17%).

Vestile neplacute pentru somerii aflati in cautarea unui loc de munca nu se opresc aici. Nu numai departamentele de resurse umane se feresc de someri, ci chiar si restul angajatilor. O arata cercetarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care indica faptul ca 38% dintre participantii la sondaj nu ar accepta sa lucreze cu un somer, in timp ce 36% nu ar accepta ca prieten o persoana fara un loc de munca. „A existat si poate chiar mai persista tendinta de a subevalua candidatii potentiali, care sunt in afara unui job. Cu cat perioada este mai lunga, cu atat cresc rezervele”, spune Madalina Uceanu. „Depinde insa foarte mult de activitatile pe care candidatul le-a desfasurat in acea perioada de pauza. Sunt destul de multi candidati, care fie au incercat un alt domeniu, fie au fost implicati in proiecte de consultanta, fie au acordat timp altor proiecte personale”, completeaza Uceanu.

 

Foto: Dreamstime

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole pe aceeași temă