Alina Plătică, Garanti BBVA: Echilibru în deciziile legate de bani

Alina Plătică, Garanti BBVA: Echilibru în deciziile legate de bani

Reading Time: 4 minute

Într-un context în care accesul la bani este mai simplu ca niciodată, iar interacțiunea cu produsele financiare se mută tot mai mult în digital, diferența nu mai este dată de cât de ușor poți obține resurse, ci de cât de bine le gestionezi. Am discutat cu Alina Plătică, Retail Loans Evaluation and Strategies Director, Garanti BBVA, despre cum arată, în realitate, un comportament financiar responsabil și unde apar cele mai frecvente dezechilibre.

Accesul la bani a devenit mult mai simplu în ultimii ani. Cum se vede această evoluție în comportamentul financiar al oamenilor?

Posibilitatea de a obține bani mai rapid a adus, în primul rând, mai multă libertate în gestionarea cheltuielilor. Oamenii pot acoperi mai ușor costuri neprevăzute sau pot face achiziții fără să amâne foarte mult decizia. Relația cu produsele financiare este mai directă și mai puțin birocratică.

În același timp, felul în care sunt percepute opțiunile financiare s-a schimbat. Faptul că poți accesa un credit în câteva minute sau că poți împărți aproape orice achiziție în rate schimbă percepția asupra banilor și creează senzația că resursele sunt mai generoase decât în realitate. De aici vine și tendința de a lua decizii punctuale, ușor de integrat, dar care, în timp, modifică structura cheltuielilor.

Digitalizarea a simplificat mult interacțiunea cu produsele financiare. Cum influențează acest lucru opțiunile asumate fără interacțiunea directă cu un specialist?

Procesul a devenit mult mai autonom. Oamenii pot analiza oferte, pot compara produse și pot lua decizii pe cont propriu, ceea ce le oferă mai mult control asupra alegerilor. Pe de altă parte, această autonomie vine cu o responsabilitate mai mare. În lipsa unui dialog, multe alegeri se bazează pe informațiile care sunt cel mai ușor de accesat sau de înțeles, nu neapărat pe toate detaliile relevante.

Aspecte precum costurile pe termen lung sau condițiile detaliate pot fi trecute în plan secund. Diferența o face nivelul de înțelegere. Cu cât oamenii sunt mai bine informați, cu atât pot folosi mai mult acest acces în avantajul lor. Fără o analiză reală, opțiunile asumate pot deveni uneori superficiale, chiar dacă sunt luate într-un mediu mai simplu și mai accesibil.

Când ajunge educația financiară să fie cu adevărat necesară, nu doar utilă?

Nevoia vine în momentul în care alegerile legate de bani încep să aibă consecințe pe termen lung. Atunci când intervin ratele, creditele sau alte obligații recurente, fiecare alegere are un impact care nu se vede imediat, ci se acumulează. Pe măsură ce cresc responsabilitățile, devine important nu doar cât câștigi, ci cât de bine reușești să îți gestionezi resursele. Educația financiară nu se rezumă la concepte, ci la capacitatea de a lua hotărâri pe care le poți susține în timp și de a evita situațiile în care obligațiile de plată depășesc confortul financiar.

Ce impact are, la scară largă, un nivel scăzut de educație financiară în rândul populației?

Un nivel scăzut de educație financiară generează efecte care depășesc sfera individuală și se reflectă în funcționarea economiei. Deciziile financiare dezechilibrate, precum îndatorarea excesivă sau lipsa economisirii, tind să influențeze consumul, stabilitatea financiară și presiunea asupra sistemelor sociale. Într-un astfel de context, dacă gospodăriile ajung să aloce o pondere tot mai mare din venituri pentru plata ratelor, capacitatea de a susține un consum sănătos scade, iar expunerea la riscuri precum creșterea dobânzilor, pierderea veniturilor, problemele de sănătate sau inflația devine mai ridicată.

Pe termen lung, aceste dezechilibre individuale se pot transforma în vulnerabilități la nivel de sistem, afectând atât sectorul bancar, cât și mecanismele de protecție socială. Din această perspectivă, educația financiară contribuie nu doar la decizii personale mai bune, ci și la stabilitatea și reziliența economică a societății.

Dacă ne uităm la tineri, care sunt cele mai frecvente tipare de consum care le complică gestionarea banilor?

Un punct sensibil este începutul perioadei cu primele venituri și, odată cu ele, dorința de a crește rapid nivelul de consum. Fără o etapă de acomodare, mulți ajung să își alinieze cheltuielile la venitul maxim posibil, nu la unul sustenabil. Totodată, alegerile sunt făcute fără a lua în calcul cum vor arăta următorii ani.

Stabilitatea veniturilor nu este întotdeauna garantată la început de carieră, iar planificarea pe termen scurt devine insuficientă. Lipsa unor obiceiuri simple, cum ar fi separarea banilor pentru economii sau urmărirea cheltuielilor, face ca echilibrul financiar să fie mai greu de construit ulterior. Mai degrabă decât greșeli majore, aici cântărește lipsa unor obiceiuri simple care să ordoneze primele inițiative legate de bani.

Care sunt, concret, pașii prin care se construiește stabilitatea?

Totul pornește de la raportul corect dintre venituri și cheltuieli, astfel încât deciziile să pornească de la ce este predictibil, nu de la scenarii optimiste. De aici vine și capacitatea de a planifica, nu doar de a reacționa. Un al doilea element este crearea unei rezerve pentru situații neprevăzute. Aceasta oferă o marjă de siguranță și reduce dependența de soluții rapide atunci când intervin schimbări. În paralel, este importantă o gestionare atentă a datoriilor, mai ales a celor cu costuri ridicate. Stabilitatea nu înseamnă evitarea creditării, ci folosirea ei în limite care pot fi susținute în timp. Pe termen mai lung, apare și raportul optim între economisire și investiții, dar acesta are sens doar după ce fundația este deja construită.

Când este momentul potrivit pentru a trece de la economisire la investiții?

Acest pas nu este legat de vârstă sau de un anumit venit, ci de felul în care arată bugetul personal. Atunci când cheltuielile sunt sub control, iar veniturile nu mai sunt puse sub presiune de ajustări frecvente, există spațiu pentru decizii mai structurate.

Economisirea ajută la construirea unei distribuții sănătoase între resurse, pentru că oferă o zonă de siguranță. Abia după ce există această stabilitate, investițiile pot fi abordate coerent. În acel punct, devin o componentă firească a modului în care sunt gestionați banii.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 407 ( 15 iunie – 15 iulie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.