BIOROMANIA Bine la productie, rau la consum

<p> <strong>Romania isi creste considerabil suprafata cultivata bio si numarul de producatori de profil de la an la an. Si vanzarile de astfel de produse sunt in crestere, dar consumam de trei ori mai putine produse bio decat media europeana</strong></p> <p>  </p> <p> In fiecare supermarket sau hipermarket gasesti, de ani buni, un raion special dedicat produselor bio. Oamenii vin, se opresc, zabovesc pret de cateva minute si citesc etichetele. Unii cumpara, altii nu. Ezitarea lor arata ca produsele nu le sunt inca familiare. “Ponderea acestei categorii de produse ramane inca destul de scazuta, insa categoria a cunoscut o crestere semnificativa de la an la an. De exemplu, in primele sapte luni ale acestui an, vanzarile in numar comparabil de magazine au fost mai mari cu cel putin 20% fata de cele din anul trecut”, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour.</p> <p>  </p> <p> Tendinta ultimei perioade se manifesta printr-un  interes crescut al consumatorilor fata de tot ce inseamna produs bio sau orice alt concept apropriat de produs natural, spun si reprezentantii Cora. Pentru acest an, acestia estimeaza ca vor depasi valoarea de 2,5 milioane de euro vanzari pentru aceasta categorie de produse. Totusi, la rafturile bio din super si hipermarketuri, cele mai multe produse provin din import (aproape 70%), chiar daca suprafata cultivata ecologic de romani a fost in crestere. Explicatia ar putea veni din faptul ca productia necesita deja alte investitii si majoritatea fermierilor s-au orientat intai spre o cultivare ecologica, lasand pe mai tarziu procesarea.</p> <p>  </p> <p> Putini sunt cei care au inceput direct cu procesarea si asta doar dupa ce au vazut exemplul celor din vest. Este cazul antreprenorului de la compania Petrasbio din Deva, care a realizat pe cand lucra in Irlanda de Nord intr-o brutarie ca un anumit soi de paste – pastele ecologice – se pot face doar cu faina si apa de izvor (fara praf de oua sau alti aditivi). Astfel, el a deschis prima fabrica de paste ecologice romanesti. Romania detine doar 90 de unitati de procesare in sistem bio, majoritatea fiind de procesare a mierii, morarit si panificatie, paste, orez, lactate si vinuri. In retele de retail ori in shopurile specializate pe produse bio (nici ele foarte multe), ponderea produselor autohtone este redusa. De exemplu, in categoria produselor proaspete ponderea produselor romanesti este de aproximativ 14%, dupa cum spune directorul  de marketing de la Carrefour.</p> <p>  </p> <p> In magazinul bio din Piata Amzei, unul dintre cele 4-5 deschise in Bucuresti, produsele proaspete exista la raft, dar in cantitati mici. O pondere importanta de produse romanesti proaspete (oua ecologice, unt, lapte si cascaval bio) se regaseste si in Cora. Practic, daca esti un consumator permanent, trebuie sa iti rezervi timp sa te aprovizionezi cu astfel de produse, pentru ca nimeni nu-si risca afacerea pentru a aduce cantitati mai mari. Este stiut faptul ca produsele fara E-uri au un  termen de valabilitate mai redus. Iar ca sa fie certificata, hrana animalelor trebuie sa provina dintr-un sol nepoluat si netratat cu niciun fel de substante chimice. De ce am folosi astfel de produse, pentru care platim, uneori, si de trei ori mai mult decat pretul obisnuit? Pentru sanatatea noastra, ar fi raspunsul scurt si evident. Un exemplu bun ar fi laptele, produs aflat in cosul zilnic de consum. Cel din comert contine E211 si alte substante nesanatoase. Laptele bio contine acizi grasi de tip omega 3, care ne protejeaza impotriva afectiunilor cardio-vasculare si intarzie imbatranirea celulara, si vitamina E care ne ajuta in lupta cu colesterul.</p> <p>  </p> <p> <strong>CIFRE PENTRU BIOROMANIA</strong></p> <p> Totusi, desi intrarea in sistem poate parea facila si la indemana celor care fac agricultura pentru uzul propriu, nu este chiar asa. Un fermier care vrea sa aiba produse si productie bio trebuie sa obtina un certificat de la un organism de inspectie privat. Trebui sa plateasca o taxa anuala intre 100 si 200 de euro si sa primeasca vizitele periodice ale unui inspector. Abia apoi se poate inregistra la Ministerul Agriculturii pentru a primi sigla AE, garantia ca produsul vine din agricultura ecologica. La o ferma viticola de zece hectare, certificarea ecologica costa 3.000 de euro, iar la una cu trei – cinci vaci de lapte costa 50 de euro. Dar, pentru a primi banii, fermele sunt obligate sa mentina agricultura ecologica timp de  cinci ani de la accesarea fondurilor.</p> <p>  </p> <p> In Romania sunt inregistrati in prezent peste 10.000 de producatori bio, iar suprafata totala a culturilor ecologice a crescut de peste 10 ori din anul 2000 pana in prezent. Exista peste 300.000 de hectare de pasuni, cereale legume si fructe cultivate in acest sistem. Totusi, spre comparat ie, Germania cultiva organic aproape un milion de hectare anual, adica de trei ori mai mult decat noi. Numai ca Romania exporta materii prime intr-o proportie mai mare decat produse procesate. Din cauza lipsei sectorului de procesare, perceptia romanilor este ca produsele ecologice, chiar daca sunt bune, sunt si foarte scumpe. Preturile mai mari sunt justificate prin productiile mai mici la hectar (cu un randament redus cu 20%-30%), costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecolo- gica, obligatorie pentru ca un produs sa poata fi vandut sub aceasta marca pe piata europeana. Toate la un loc majoreaza costurile de productie cu aproximativ 60%.</p> <p>  </p> <p> Pentru a acoperi cererea interna si externa, tara noastra ar trebui sa mareasca de aproape sase ori suprafata cultivata. Ca volum, productia bio in Romania depaseste per total 250.000 de tone, in conditiile in care la inceputul deceniului era de doar 13.500 de tone. Cea mai mare parte a productiei ecologice romanesti merge la export – 95% din productia vegetala (inclusiv miere de albine) si 80% din cea de provenienta animaliera (lapte si derivate), in principal in tarile Uniunii Europene. La nivel european, Austria detine cele mai mari suprafete agricole biologice. Astfel, 18,5% din suprafata agricola a Austriei este biologica si 12,6% din cea a Suediei este biologica. Locul trei este ocupat de Estonia, cu 10,5% suprafata agricola ecologica din suprafata agricola a tarii, urmata de Cehia, cu 9,4%. Raportat la numarul de locuitori ai tarilor, Austria este in topul clasamentului la castigurile obtinute din comercializarea alimentelor biologice. Fata de situatia de acum 18 ani (1994), suprafata agricola destinata agriculturii ecologice din Europa a crescut de zece ori. Daca in 1994 aceasta reprezenta 1%, acum produsele biologice sunt obtinute pe o suprafata de 9,3% din teritoriul european.</p> <p>  </p>