Carmen Pădurean, WWF România: „83% dintre tineri se simt personal îngrijorați de efectele schimbărilor climatice”

Carmen Pădurean, WWF România: „83% dintre tineri se simt personal îngrijorați de efectele schimbărilor climatice”

La finalul anului trecut a fost lansat proiectul „Climate Heroes” o inițiativă ce își propune să le ofere tinerilor selectați instrumente prin care să își dezvolte abilități care să îi ajute să contribuie la încetinirea schimbărilor climatice.

Carmen Pădurean, Manager Proiect Climate Heroes WWF România, ne-a oferit mai multe detalii despre noul proiect și despre atitudinea tinerilor din România față de schimbările climatice.

Ne puteți spune câteva cuvinte despre proiectul „Climate Heroes”? Cum a fost primit de tineri?

Proiectul Climate Heroes – Vocile tinerilor pentru un trai sustenabil a fost demarat la finalul lui 2020 în 4 țări (Cehia, Serbia, Bulgaria și România), cu scopul de a anima și tinerii din această parte a Europei în mișcarea pentru natură și climă.  Ce facem practic este să selectăm tinerii care doresc să aibă o voce în lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării naturii, să parcurgem cu ei un program de formare în care învață despre cauzele și efectele schimbărilor climatice, despre mecanisme de comunicare, mecanisme si mijloace de influențare a politicilor publice, despre tehnici de producție video și apoi prin mentorat sunt sprijiniți să își dezvolte propriile inițiative. Acestea sunt menite să contribuie la încetinirea și prevenirea schimbărilor climatice, la nivelul lor, al comunității din care fac parte. Și astfel devin mesagerii schimbărilor necesare pentru a proteja chiar existența speciei noastre pe Pământ.

Am lansat două sesiuni de selecție în primăvara, respectiv vara lui 2021 și am colaborat cu cât mai multe organizații de mediu, de studenți sau organizații din domeniul tineretului, astfel încât mesajul să ajungă la cât mai multe persoane. Tinerii au primit cu entuziasm acest proiect, mai ales că le aducea, pe lângă cunoștințe și abilități noi și posibilitatea de a învăța de la profesioniști ce înseamnă producția de film. Se pare că tinerii sunt atrași de această metodă de transmitere a unui mesaj, prin intermediul materialelor video. De asemenea, și modul în care se comunică pe social media este grăitor în acest sens. Am încercat să ajungem în toată țara și am avut participanți din diverse localități: Brașov, Sibiu, Pașcani, Dej, București, Iași, chiar și din Republica Moldova, tineri care sunt curioși, curajoși și care au o aplecare față de natură. Am avut peste 50 de aplicanți la program.

Cine se poate înscrie în program și cum o poate face?

Sesiunile de training s-au finalizat anul trecut, practic acum fiind pe ultimele două sute de metri cu proiectele celei de a 2-a generații de tineri eroi pentru climă. Avem materiale, un program de training, un grup de mentori și o echipă cu suficientă experiență și răbdare acumulate în 2 sesiuni de recrutare. Deși proiectul se va finaliza în toamna acestui an, o să căutăm toate posibilitățile de finanțare și replicare în viitorul apropiat, astfel încât să poată participa într-un astfel de program și cei care și-ar fi dorit, dar fie nu a ajuns informația la ei, fie nu s-au aliniat programele și timpul.

Ne puteți spune câteva cuvinte despre obiectivele și planurile pe care le aveți cu programul?

Scopul proiectului a fost de a crea o masă critică de tineri interesați de problemele de mediu și climă, care să fie nu doar la nivel informativ, ci și activ, adică să pună mâna și mintea să facă ceva în acestă direcție, pentru că stă în puterea fiecăruia dintre noi să facem ceva. Al 2-lea obiectiv a fost să dezvoltăm o rețea de tineri în această parte a Europei astfel încât să nu se simtă singuri în această luptă: să se sprijine, să se inspire, să devină o voce unită și puternică a tinerilor în fața decidenților.

Planul a fost acesta, destul de liniar la prima vedere, dar provocator atât pentru noi cât și pentru tineri: le punem în “bagaj” cunoștințe despre schimbări climatice, îi învățăm abilități noi (cum ar fi producția video), dezvoltăm atitudini, (asta ca parte a trainingului) asigurăm parteneri de călătorie (componenta de mentorat) și ei, tinerii trebuie să acționeze dezvoltând o inițiativă într-un timp dat. Apoi intervine partea de rețea, când se cunosc cu tineri din alte țări, află despre proiectele lor și chiar intră într-o competiție, să zicem așa, în care primele 3 cele mai robuste inițiative (care arată impact, care abordează partea de advocacy, care comunică cel mai clar) câștigă. Și la această primă competiție regională (octombrie 2021), inițiativa Românii Pedalează a fost una dintre cele 3 câștigătoare.

Acum suntem în etapa dezvoltării inițiativelor cu generația a 2-a de tineri și urmează o altă întâlnire regională și acțiuni de networking stabilite pentru 2022.

Care este percepția tinerilor asupra schimbărilor climatice?

La începutul proiectului, WWF România, împreună cu cei de la Unlock Research, a derulat un sondaj de opinie efectuat pe un eșantion reprezentativ național, de 500 de tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani cu scopul de a lua pulsul gemerației tinere cu privire la schimbările climatice.

86% dintre aceștia consideră schimbările climatice o problemă globală, în timp ce doar 75% dintre ei conștientizează că si România este afectată.

Dintre tineri, 95% sunt de acord că acțiunile care să combată efectele schimbărilor climatice trebuie să fie o prioritate în România, însă doar 33% cunosc cel puțin o activitate care să conducă la combaterea efectelor schimbărilor climatice.

83% dintre tineri se simt personal îngrijorați de efectele schimbărilor climatice, iar 70% cred că pot schimba comportamentul semenilor prin exemplul personal. Ceea ce ne și dorim de la acest program al nostru, ca tinerii șă fie mai conștienți cu privire la modul în care deciziile după care acționează lasă o urmă pe planetă și își înverzesc, să zicem, alegerile și acțiunile.

Din discuțiile cu participanții la program a reieșit că ei trăiesc efectele schimbărilor climatice și le văd în timpul vieții lor, deși sunt chiar tineri. Vorbesc despre faptul că nu mai sunt iernile așa cum le știau ei când erau copii, cu multă zăpadă și îngheț, că peisajul este în schimbare și că nu mai întâlnesc atâtea păsări și fluturi pe pajiștile din jurul localității pe care zburdau când erau copii. Văd incendiile de vegetație din Siberia pe când la școală învață că Siberia este unul dintre cele mai friguroase locuri de pe Pământ și observă cum tiparele meteorologice din țara noastră se schimbă.

Câtă importanță acordă tinerii schimbărilor climatice și care sunt principalele soluții pe care aceștia le văd?

Sunt observatori ai schimbărilor climatice la doar 16-17 ani (media de vârstă a participanților la curs) și nu vor să stea și atât, ci să se implice. Pe ce pun ei accent cel mai mult în proiectele lor este pe alegeri mai conștiente, pe educarea consumatorului, să zic așa, dar și pe informare, pe informarea adulților din jurul lor, a colegilor, a familiei. Dar și propunerea de soluții către autoritățile locale pentru investiții în infrastructura verde sau în soluții inteligente și prietenoase cu mediul pentru iluminat public, de exemplu. 

Din sondajul de opinie realizat a reieșit că cel mai curând se gândesc la acțiuni practice cum ar fi plantări de arbori, colectarea selectivă, igienizarea spațiilor verzi, utilizarea mijloacelor alternative de transport, dar și la susținerea și semnarea de petiții inițiate de organizații care propun către autorități măsuri și soluții de diminuare a efectelor schimbărilor climatice.

Proiectele dezvoltate până acum de tinerii din Climate Heroes sunt legate de conștientizare și informare asupra efectelor schimbărilor climatice prin aprofundarea fenomenelor meteo extreme la nivel global și național, dar și a impactului asupra biodiversității, a reciclării deșeurilor și colectării selective, de prioritizare a infrastructurii pentru biciclele în orașe sau a iluminatului public utilizând energia verde, de schimbare a tiparelor de consum de hrană și îmbrăcăminte cât și poluarea aerului cauzată de arderea necontrolată a deșeurilor și impactul asupra sănătății oamenilor.

Tot mai mulți tineri își doresc introducerea educației de mediu în programa școlară, măsură despre care se discută să fie adoptată din anul școlar 2022 – 2023. Cum vi se pare decizia? De ce este importantă educația mediului în rândul elevilor?

Noi, WWF România, lucrăm de mulți ani pe educație pentru dezvoltare durabilă printr-o abordare informală și non-formală și susținem că educația pentru mediu este vitală dacă ne dorim să avem o generație de tineri conștienți. Educația pentru mediu nu trebuie să fie o altă materie banală, ci trebuie integrată foarte bine cu aplicații practice, și mai ales să existe un pilon central de conectare cu natura. Nu putem să predicăm importanța naturii și beneficiile pe care natura ni le oferă dintr-un manual, dacă noi nu scoatem copii în natură, dacă nu se pot conecta cu mediul, dacă nu înțeleg mai bine de ce trebuie să avem grijă de această planetă care ne este casă și cum periclităm siguranța acestei case.

Unul dintre participanții la program, Alexandru, a lansat chiar și o petiție în acest sens, de susținere a educației pentru mediu și introducerea studierii acesteia și la nivelul claselor liceale.

 Alexandru spune: ”Ținând cont de gravitatea schimbărilor climatice, nu ne permitem să mai pierdem generații de elevi care nu vor avea parte de o astfel de educație în școli. E nevoie de cât mai mulți tineri educați cu privire la mediu și la problemele acestuia. Noi credem că această nouă materie ar trebui introdusă și pentru elevii de liceu, care, la fel ca restul elevilor din România, au nevoie de educație cu privire la mediu, au nevoie sa știe care sunt riscurile globale iminente dacă nu schimbăm nimic”.

Este vocea elevilor care susține vocea societății civile și mai de curând și a autorităților, date prezentate și în raportul Administrației Prezidențiale. Acest lucru ne bucură foarte tare și ne dă putere să mergem mai departe cu planurile și proiectele noastre în domeniul educației și tinerilor.

Cine este WWF -World Wide Fund for Nature

WWF România este una dintre cele mai importante organizații specializate în conservarea mediului. De peste 15 ani, WWF România își propune să oprească degradarea naturii și să protejeze biodiversitatea. Astfel, WWF România participă activ la conservarea planetei, la restaurarea ecologică a mediului natural și construiește un viitor în care oamenii trăiesc și se dezvoltă în armonie cu natura. 

Misiunea WWF este implementată prin programe de policy și conservare a naturii, consolidarea capacității publice de a acționa în probleme de mediu și prin advocacy față de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizației sunt Maramureș, Transilvania, Sud Vestul Carpaților, Apuseni, Lunca și Delta Dunării.

WWF România face parte din WWF Internațional, existent de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, din 6 continente.