fbpx
Interviuri Oamenii Biz

CEO cu sânge de rocker – Steven van Groningen, Raiffeisen Bank

13/06/2019

author:

CEO cu sânge de rocker – Steven van Groningen, Raiffeisen Bank

Este bancher, fotograf și sportiv și spune că nu trebuie să așteptăm să ne rezolve statul toate problemele. Am discutat cu Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, despre nevoia de implicare în societate, despre muzica sistemului bancar și ritmul economiei românești.

Ce genuri de muzică ascultați? Și la ce fel de concerte mergeți?

Cel mai mult muzică clasică, dar ascult cu plăcere și jazz și rock. Când este vorba de rock, depinde de stare ce ascult. Există mai multe feluri de rock decât tipuri de sânge. Din proprie inițiativă merg mai mult la concerte de muzică clasică inclusiv muzică de cameră. Dar am fost și la concertele Rolling Stones și Madonna, dar și la  multe concerte susținute de trupe românești. Ascult rock mai ales când băieții mei pun muzică sau la radio. E și ceva de conveniență. Când eram eu mic, aveai trei discuri și pe acelea le ascultai. Acum poți să asculți ce vrei. Se întâmplă să ne trezim pe Rolling Stones sau The Doors, când pun băieții muzică. Oricum, îmi place muzica de calitate, indiferent de gen. Nici muzica clasică nu este prin definiție de calitate. Urăsc Elevator music, care este de proastă calitate și este doar un background, un zgomot de fond. Interesant este că prin muzică pot să îmi schimb cel mai repede starea.

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, alături de Răzvan Exarhu, unul dintre inițiatorii campaniei România are sânge de rocker și Oana Voinea, revista Biz

Cum ați ilustra muzical evoluția economică a României din ultimii ani? Ce gen de muzică ar fi?

Evoluția economică în termeni muzicali ar fi o simfonie. O orchestră unde ai din ce în ce mai mulți participanți și devine din ce în ce mai armonioasă. Muzicienii se completează unii pe ceilalți, ai lanțuri de aprovizionare care devin din ce în ce mai complexe. Cântăm din ce în ce mai bine și mai armonios și descoperim un specific local, nu doar să copiem ce este la modă într-o altă țară.

Și se simte deja specificul local?

Măcar suntem mai atenți la acest lucru. Nu este destul, dar încep să fie apreciate produsele românești. Aprecierea pentru antreprenorii români și ce fac ei este un pas imens față de cum erau priviți aceștia acum 15 ani.  Atunci erau priviți cu suspiciune, considerați șmecheri. Acum vorbim despre tineri care încearcă să facă ceva, care au riscat și au succes. Este o altă tonalitate, un alt registru. Este o călătorie care nu se încheie aici și putem să avem o dezbatere despre viteza.

Este ritmul suficient de rapid?

Cred că ne lipsește o ambiție comună. Unde vrem să ajungem cu orchestra noastră? Vrem să câștigăm concursul satului sau vrem să mergem la un festival internațional și să fim acolo apreciați? Cred că în clipa în care ne definim nivelul de ambiție și unde putem ajunge cu potențialul nostru, multe lucruri vor fi mai bine aliniate și vom cânta mai bine. Ar trebui să facem mai multe exerciții, ca să obținem și pe termen lung un rezultat mai frumos.

Dar sistemului bancar românesc, ce muzică i se potrivește?

Un cor în care nu toți cântă neapărat aceeași melodie. Eu nu spun că trebuie să cântăm toți aceeași melodie, pentru că suntem diferiți și asta este foarte bine. Dar dacă este vorba de muzică, trebuie să faci o performanță într-un mod consistent, armonios. Nu vorbim despre perfecțiune, e normal să mai avem câte o notă falsă, dar cred că sistemul bancar a fost prea preocupat de sistemul bancar însuși și nu despre rolul în societate – ce cântăm, pentru cine cântăm și cum putem să cântăm mai frumos. Este o critică, dar știu că putem să facem lucrurile mai bine. Suntem supărați că nu tuturor le place muzica noastră și ar trebui să luăm niște lecții.

De unde ar trebui să ia sistemul bancar lecții, ca să “cânte” mai bine?

Cred că din trecut. Poate și din alte industrii și aici avem de ales – poate ne uităm un pic la utilități, poate la fintechuri. Oricum, nu de la guvern! Cum a zis și Winston Churchill – că e întotdeauna dispus să învețe, dar asta nu înseamnă că îi place să i se dea lecții.

“Cred că ne lipsește o ambiție comună. Unde vrem să ajungem cu orchestra noastră? Vrem să câștigăm concursul satului sau vrem să mergem la un festival internațional și să fim acolo apreciați?”

De ce v-ați implicat în campania “România are sânge de rocker”?

Mi s-a părut o campanie simpatică. Un mod simpatic să atragem atenția și să încurajăm un comportament responsabil. Îmi aduc aminte de când eram copil și mergeam cu părinții mei când ei  donau sânge. Mi-au explicat de ce făceau acel lucru și că era normal și a durat un pic până când mi-am dat seama că nu toți consideră acest lucru o normalitate.

România este pe ultimele locurile în ceea ce privește donarea de sânge. De ce nu donează românii, credeți ca este o problemă de mentalitate?

Greu de spus, nu pot să exprim un punct de vedere. Important este să ne dăm seama că societatea civilă și inițiativele de felul acesteia vor schimba situația. În general văd că se așteaptă pentru orice problemă o soluție din partea autorităților. Eu nu vad lucrurile așa. Sunt multe lucruri care depind numai de noi. Sunt studii în care oamenii au fost întrebați dacă vor să doneze sânge sau să fie plătiți pentru asta și răspunsurile au fost diferite. Când oamenii fac acest lucru dintr-o motivație internă și vor să ajute comunitatea, rata de răspuns a fost ridicată. În cazul în care li s-a spus că vor fi plătiți, totul a devenit o tranzacție, nu mai exista valoarea intrinsecă a gestului și rata de răspuns a scăzut. Este diferența între o relație cu societatea din care faci parte și o tranzacție, și diferența este uriașă. Este și motivul pentru care nu trebuie să traducem totul în termeni financiari. Sunt persoane care cred că orice se rezolvă cu un stimulent financiar, dar nu este așa. De fapt reduci din valoarea unui gest.

Dincolo de campaniile din mediul privat, ce credeți că ar trebui să facă statul pentru a încuraja donarea de sânge?

Să nu se opună dezvoltării unei societăți civile puternice. Avem nevoie de ONG-uri puternice – sunt convins ca vor avea un impact mare pe calitatea vieții în România și într-un mod mai eficient decât poate face statul. Statul trebuie să creeze un mediu care stimulează dezvoltarea țării, autostrăzi, legislația clara și relevantă, sistemul de educație și așa mai departe.

Societatea civilă, prin ONG-uri, este din ce în ce mai activă

Când ceri de la guvern să îți rezolve toate problemele, concepția este din start greșită. Ideea este ce putem să facem  să rezolvăm anumite problem, nu doar să arătam cu degetul și să spunem – guvernul trebuie să facă asta sau municipalitatea. Guvernul nu trebuie să facă nimic. Să nu încurce ONG-urile și să se ocupe de lucrurile pe care societatea nu poate să le facă singură. Și lucrurile se schimbă, sunt din ce în ce mai multe ONG-uri, dar sunt doar câteva persoane care se bat, în spate încă este gol. În Anglia, The Royal Society for the Protection of Birds are peste 1 milion de membrii. Este o putere care poate să contribuie la formarea unei opinii în domeniul naturii. Să luăm un exemplu în domeniul bancar – avem consumatori care se plâng. Dacă eu ca bancă aș vrea să am un dialog cu o organizație care reprezintă consumatorii din sistemul bancar, cu cine să vorbesc? ANPC este în zona de reglementare a pieței nu reprezintă consumatorul. Ce vreau să spun este că trebuie să ne organizăm ca societate. Dacă cineva află că este un deficit de sânge, haideți să ne mobilizăm. Dacă este vorba de protecția clădirilor în București, haideți să ne organizăm! Sau pentru îngrijirea paliativă, pentru ca cei cu boli terminale să moară demni. Și asta se întâmplă. În clipa în care spui că plătești taxe și pentru asta statul trebuie să resolve toate problemele, de fapt te pui în afara societății.

“O democrație nu este un sistem în care cei care cei care au obținut cele mai  multe voturi au câștigat și fac ce vor. Este un sistem în care temele importante pentru societate sunt dezbătute.”

Sunteți unul dintre putinii CEO din România care are blog și nu vă feriți să discutați subiecte controversate. Au fost situații în care faptul că ați fost activ în social media v-a adus deservicii?

Cea mai mare problemă este consumul de timp și energie, de aceea nu prea am mai fost activ pe blog și social media. Nu îmi pare rău ca am fost activ și nici ca am deranjat pe unii. Când am început blogul idea era să comunic mai direct. A fost un proiect, pentru că nu pot să am și blog, să mă ocup și de bancă, să fac și sport, să am și activitatea în United Way și în zona de ONG-uri. Blogul ia destul de mult timp și social media, în general. Dar nu îmi spun opinia pentru că eu cred că acela este adevărul și toată lumea trebuie să creadă la fel. Singurul lucru pe care mi-l doresc este să aibă loc dezbateri pe anumite teme. Toată lumea are o opinie, dar nimeni nu este dispus să cedeze sau să aibă o dezbatere pe conținut. Și atunci, vreau să contribui la o dezbatere pe o anumită temă cu argumente.

O democrație nu este un sistem în care cei care cei care au obținut cele mai  multe voturi au câștigat și fac ce vor. Este un sistem în care temele importante pentru societate sunt dezbătute. Nu vreau să spun că am atins eu temele importunate, dar au loc foarte puține dezbateri reale. Despre infrastructură, de exemplu – mult zgomot, situația demografică – cu toții știm ce se întâmplă, dar nu facem nimic. Talk show-urile continue de la TV despre nu-știu-cine care a făcut nu-știu-ce pentru că altcineva urla nu au nicio relevanță. Prin blog am zis că pot să încerc să contribui la anumite discuții, măcar în domeniul bancar, unde am pretenția că înțeleg despre ce e vorba

Sunteți și fotograf și vă vedem deseori alergând la maratoane sau pe bicicletă. Cum vă faceți timp pentru toate?

În primul rând încerc să evit să mă uit la televizor, am încercat să rămân eu stăpân pe timpul meu. Sport, mai ales alergare, fac împreuna cu soția mea. Deci nu am timp  de pierdut, încerc sa-l valorific cât mai bine. Când este vorba de ceva mai ambițios, triathlon de exemplu, atunci îmi fac un program ambițios de pregătire și încerc să mă țin de el.

Interviul face parte din inițiativa Biz CEO cu sânge de rocker, derulată sub umbrela campaniei “România are sânge de rocker”, lansate de Morning Glory, matinalul postului de radio Rock FM, împreună cu Centrul de Transfuzie Sanguină București și Donorium.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE