Claudiu Vrînceanu: Investițiile străine în al doilea an cu turbulențe – ce oportunități are România

Claudiu Vrînceanu: Investițiile străine în al doilea an cu turbulențe – ce oportunități are România

România traversează un context geopolitic aparent dificil, însă perioada actuală (2022-2024) este și o fereastră de oportunitate care se caracterizează prin situații de creștere. Crearea unui organism guvernamental dedicat, folosirea lecțiilor din bunele practici ale altor țări când vine vorba de atragerea de investitorii străini, raportarea la anumite oportunități și priorități investiționale și abordarea sectorială, în funcție de domenii și industrii, ar putea reprezenta căi concrete de stimulare a fluxurilor de capital în România, dublate de noi investiții greenfield.

de Claudiu Vrînceanu

Contextul rămâne optimist: chiar dacă planurile de investiții ale companiilor sunt deja influențate de problemele actuale precum inflația, războiul sau criza de pe piața energiei, foarte mulți investitori prezenți în regiune vor să continue să investească în țara noastră.

Contextul macro: unde ne aflăm. Cum arată tabloul investițiilor străine directe

Primul bilanț al investițiilor directe străine (ISD) în România în 2022, un an influențat de război și de noua situația geopolitică: acestea au urcat cu 33,37% în 2022, la 10,698 miliarde de euro, comparativ cu 8,021 miliarde de euro în 2021, relevă datele Băncii Naționale a României.

Atunci când analizăm investițiile străine, e util să analizăm și distribuția acestora. Astfel, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 10,698 miliarde de euro în 2022. În 2021, un an istoric din punctul de vedere al fluxurilor de capital atras, investițiile străine s-au ridicat la 8,021 miliarde de euro. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,924 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,774 miliarde de euro. Se păstrează acest ritm de creștere și dacă analizăm numărul entităților străine care au venit în România? Răspunsul este afirmativ. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în 2022, cu 25,5%, comparativ cu 2021, la 7.368 de unități.

O analiză relevantă a primului an influențat de război ar trebui să ia în calcul și domeniile din care provin firmele cu participare străină la capitalul social. În funcție de domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicată și amănuntul, repararea auto și moto (25,05% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (20,81%), și transport, depozitare și comunicații (19,6%).

2023, un an la fel de bun pentru investiții străine?

Pentru a înțelege cu adevărat efectele crizelor din ultimul an, inclusiv impactul războiului din Ucraina, e ilustrativ să ne uităm la evoluția investițiilor din anul 2023 întrucât un context politic, social sau economice are efecte vizibile asupra comportamentului investitorilor cu o întârziere de 6-12 luni. Astfel, investițiile străine anunțate în primele luni ale anului 2023 au urcat cu 4% în primele luni din 2023.

Marile oportunități ale României în noul context economic și geopolitic

Până să vedem regulile sistemului internațional post război și Noua Ordine Mondială, o urgență națională economică trebuie să fie prioritizarea unei strategii de atragere a investitorilor străini. Așa cum s-a văzut în ultimele 12-15 luni de zile, au fost multe oportunități în contextul actual din perspectiva investitorilor straini. Așa cum mulți dintre noi am anticipat, actualul context geopolitic nu a avut ca efect anularea planurilor de investiții străine din România și din țările vecine și nici mutarea investițiilor existente în zone mai sigure. Din contră. România poate avea mai multe mai multe oportunități din perspectiva atragerii investitorilor străini în noua lume post război, de altfel aceasta fiind principala pârghie pentru o revenire economică rapidă.

Bune practici globale. Modelul catalan

Cum ar putea România să încurajeze atragerea acestui tip de investitori? Dacă ne uităm la anumite bune practici internaționale, vedem că totul pleacă de la strategia autorităților locale și regionale de a privi proactiv atragerea de investitori străini. Barcelona, Porto și Newcastle sunt orașele europene de top ale viitorului, pe baza strategiei lor de atrage a investițiilor străine, potrivit fDi Intelligence. La categoria strategie pentru atragerea investitorilor, Barcelona este un exemplu în rândul orașelor mari, Porto și Newcastle în categoria orașelor de talie medie spre mare. Credem că autoritățile locale din orașe ca București, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca pot învăța din aceste studii de caz.

Încă o dată, Barcelona se află în fruntea orașelor mari care au o strategie sănătoasă de atragere a ISD. Tehnologia și sustenabilitatea se află în centrul abordării consiliului orașului Barcelona cu privire la investițiile străine și continuă să obțină câștiguri pe două fronturi: tehnologie și sustenabilitate.

Ecosistemul tehnologic în creștere al orașului catalan a fost stimulat anul trecut de decizia Intel de a colabora cu Barcelona Supercomputing Center pentru a înființa un laborator de proiectare a microcipurilor. În acest sens, orașele din România ar putea alege la nivelul managementului administrativ o prioritate strategică care să privească industria tehnologică și să aleagă un domeniu de bază al economiei care poate fi susținut de digitizare și investitori străini în tehnologie. În opinia noastră, un domeniu poate fi cel medical datorită prezenței unor start-up-uri în domeniul medtech și a posibilității de a implica spitalele de stat și mediul universitar, care pot aduce mai mulți investitori străini. Pentru a promova orașul, consiliul local a lansat o platformă interactivă numită Plaça de Barcelona în locații din întreaga Europă, care include și o experiență de realitate virtuală. Pe baza acestei rețete, prin rețeaua diplomatică și prin noi investiții în străinătate similare cu cele ale orașului Barcelona, Cluj-Napoca și-ar putea arăta numeroasele sale puncte forte în fața publicului și a actorilor economici, media, culturali și științifici, în vederea atragerii de noi proiecte, investiții și talente noi.

Un alt proiect inovator este programul Workation, care sprijină nomazii digitali care doresc să lucreze de la distanță din Barcelona. Bucureștiul și Cluj-Napoca ar putea împrumuta această bună practică. Să ne amintim că România are o viză de nomad digital, dar care, atenție, nu are norme de aplicare! Proiectul legislativ este blocat. Viza de nomad digital a României se adresează cetățenilor din afara UE. Solicitanții trebuie să aibă asigurare de sănătate, cazier curat și dovada veniturilor de peste 3.300 euro pe lună de la o firmă din afara României.

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 373 (16 mai – 16 iunie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.