Consultant în furtuna fiscală

Impredictibilitatea a fost constanta transformărilor fiscale prin care a trecut businessul de consultanță în ultimii ani. Cum răspunde Mihaela Mitroi, unul dintre cei mai experimentați consultanți de profil de pe piața românească, la provocările permanente din domeniu? 

Anul acesta a debutat cu o perioadă agitată generată de apariția mult discutatei Ordonanțe 114, emisă în ultimele zile ale anului trecut. Dincolo de deja celebra taxă pe activele bancare corelată cu ROBOR, ordonanța plafonează prețul de vânzare la gaze și energie electrică pentru o perioadă de 3 ani, introduce o contribuție de 2% din cifra de afaceri din domeniul licențiat pentru toate companiile din energie, stabilește un nivel minim de un miliard de euro privind vânzarea licențelor 5G și aduce schimbări importante în funcționarea Pilonului II de pensii.

“Ordonanța 114, practic, umple timpul consultanților fiscali, mediului de afaceri și majoritatea spațiului editorial. Mi-aș fi dorit ca, cel puțin pe perioada mandatului României, să discutăm mai mult programele și inițiativele fiscal prioritare pentru Uniunea Europeană”, spune Mihaela Mitroi. Este unul dintre cei mai experimentați consultanți de pe piața românească și a încheiat o perioadă de 22 de ani în care a lucrat pentru PwC România, ultimii cinci în poziția de leader al Serviciilor de Consultanță Fiscală și Juridică pentru România și Europa de Sud-Est (Moldova, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Croația și Slovenia) din cadrul PwC.

“Am contribuit la dezvoltarea bussinesului de consultanță, la formarea profesiei, la alinierea legislației românești cu cea europeană și multe altele. Am contribuit la formarea de specialiști fiscali, la crearea de echipe, dezvoltarea de strategii locale și regionale. În ultima perioadă am coordonat bussinesul de taxe în zona Europei de Sud-Est. Am luat decizia să plec după ce în PwC a avut loc o reorganizare prin care s-a renunțat la clusterele regionale”, spune Mihaela Mitroi.

Întrebată care au fost cele mai importante modificări în fiscalitatea ultimilor 20 de ani, Mihaela Mitroi amintește anul 2001 – recunoașterea profesiei liberale de consultant fiscal, care acum numără peste 6.000 de consultanți care lucrează individual și peste 470 de societăți de consultanță fiscală. “Organizarea profesiei a fost un prim răspuns la cerințele pieței în domeniul fiscal și nu mă refer doar la reglementarea serviciilor profesionale de asistență pe probleme fiscale, ci și la impactul pe care îl au consultanții fiscali în procesul legislativ al actelor în materie din acest domeniu. În mod activ și constant, atât indivi­dual cât și prin asociațiile profesio­nale aceștia au trimis propuneri, sugestii care au stat la baza multor reglementări fiscale”, arată Mihaela Mitroi.

“A fost mult de lucru în România în domeniul fiscal. Nu m-am plictisit deloc. Și într-o piață mai stabilă, predictibilă, există provocări, sunt însă de altă natură decât cele pe care le avem noi aici”, spune Mihaela Mitroi, consultant fiscal

Un alt moment important a fost anul 2003, care a adus prima versiune a Codului fiscal, urmată în anii ulteriori de rescrierea și armonizarea acestuia cu alte reglementări. Înainte de acest moment, fiecare impozit sau taxă avea un cadru legislativ diferit, cu legislație secundară aferentă.

Aderarea la UE însă a fost pentru fiscalitatea locală ca urcarea într-un tren rapid, un intercity. Noul statut de stat membru a însemnat pentru România transpunerea în legislația locală a unor prevederi ale directivelor europene, spre exemplu cele referitoare la sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, sistemul comun de impozitare aplicabil plăților de dobânzi și de redevențe efectuate între societăți asociate, de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, cea referitoare la fuziuni și achiziții și multe altele. “Directivele europene ne-au ajutat să ajustăm prevederile fiscale existente la acel moment, să îmbunătățim cadrul fiscal și să preluăm din experiența celorlalte state membre preve­deri referitoare la tranzacții transfrontaliere și nu numai, practic să sărim anumite etape de așteptate tatonări în domeniul fiscal”, își amintește consultantul fiscal.

Când vine vorba de planuri de viitor, Mihaela Mitroi spune că în perioada următoare va decide în ce direcție se va îndrepta. Deocamdată se bucură de întâlnirea cu oameni dragi și colaboratori cu care a dezvoltat proiecte. Nu știe când au trecut 22 de ani, pentru că a avut multe lucruri de făcut, fiind implicată în numeroase proiecte. “Acum, privind din afară, îmi dau seama că este o viață de om. Sunt foarte încântată că sunt mulți cei care mă întreabă ce vreau să fac, vor să îmi vorbească despre proiectele lor și să se întâlnească cu mine. Mă bucur de această perioadă. Pentru că ce rămâne după ce pleci dintr‑o companie? Relațiile cu oamenii, vorbele lor frumoase, proiectele comune. Asta este important”, arată Mihaela Mitroi, adăugând că, privind în urmă, cel mai mult i-a plăcut să ajute oamenii să se dezvolte. Spune că atunci când ești obișnuit să te uiți zi de zi la business, la indicatori economici, riști să intri într-un angrenaj, “te transformi într-o rotiță și uiți că cei mai importanți sunt oamenii”.

Cum vede evoluția fiscalității în perioada următoare? Speră că nu vor mai apărea schimbări fiscale de pe o zi pe alta, fiindcă legislația este chiar imprevizibilă, așa cum se spune. Exemplul cel mai recent este cel al OUG 114, ordonanța care pare că a apărut peste noapte. “Dacă se va ține cont de repetatele semnale de alarmă ale mediului de afaceri, ai cărui reprezentanți de ani de zile spun că nu trebuie să fie introduse schimbări fiscale de pe o zi pe alta, atunci poate că măcar regula celor șase luni de informare cu privire la schimbări înainte de implementarea lor, propuse de Codul fiscal (cu titlu de recomandare în acest moment), va fi luată în considerare ca o regulă de bază”, spune consultantul fiscal.

În ceea ce privește digitalizarea economiei, Mihaela Mitroi crede că unele țări au făcut pași importanți în domeniul digitalizării fiscalității. Există state unde relația contribuabil – autorități fiscale este digitalizată. Australia, Estonia și Lituania sunt doar câteva exemple. De la zi la zi apar noi softuri și aplicații prin care îți poți calcula sau plăti online taxele, companiile cu activități transfrontaliere au la dispoziție informațiile necesare conformării fiscale în teritoriile în care activează și se fac mari eforturi pentru a se ajunge la un consens la nivel european în modul de reglementare fiscală a economiei digitale. În schimb, dacă ne uităm la spațiul românesc, vom vedea că încă avem destule de făcut în această direcție. Pe lângă proiectul de modernizare a administrației fiscale, din păcate suspendat, mai sunt și alte proiecte începute și nefinalizate: au fost implementate mijloace electronice de transmitere a informațiilor către autorități, însă cu ocazia inspecțiilor fiscale încă se mai cere printarea declarațiilor deja depuse, pe care inspectorii ar putea să le acceseze înainte de a iniția verificările; contribuabilii au case de marcat digitale, dar informațiile colectate de autorități se pare că nu pot fi prelucrate, problemele de funcționare ale spațiului privat virtual și multe altele.

Foto: Vali Mirea

Articol publicat în revista Biz nr. 330