Este economia pregătită pentru riscurile economice și politice?

România nu are bani pentru zile negre. Deficitul structural a ajuns la peste 4%, este cel mai mare din regiune, ceea ce înseamnă că dacă economia europeană va încetini nu prea avem resurse să cheltuim, să reacționăm la o eventuală recesiune, avertizează Dan Bucșa, economist șef ECE UniCredit.

“Riscul fiscal este cel mai mare risc cu care se confruntă România. Risc fiscal din toate punctele de vedere. Avem ponderea salariilor și pensiilor în PIB  la nivelul din 2008-2009, am făcut acea ajustare degeba! Suntem la loc, la un nivel nesustenabil cu salariile și pensiile. Și ne așteaptă mai mult populism înainte de alegeri”, a declarat economistul, la o întâlnire cu jurnaliștii.

Dan Bucșa crede că deficitul ar putea rămâne sub 3% anul acesta, însă consideră că va fi dificil ca acesta să fie menținut sub acest nivel anul viitor.

“Problema mare este că deficitul structural a ajuns la peste 4% din PIB, este cel mai mare din regiune, ceea ce înseamnă că dacă economia europeană va încetini nu prea avem resurse să cheltuim (…) Situația nu este la fel de proastă ca în 2008, când deficitul nostru structural era spre 7%, dar este cea mai proastă situație pe care o avem de la ajustarea foarte grea din 2009-2010”, a arătat economistul.

Dacă ne uităm însă la alte țări din regiune (Bulgaria, Serbia, Rusia), vedem că acestea sunt pregătite să reacționeze la o eventuală recesiune. Cehia, spre exemplu, are un deficit structural de doar 0,5% din PIB.

Dan Bucșa a arătat că România stă foarte prost la colectarea veniturilor, în timp ce cheltuielile sunt în creștere. “Pe venituri, situația este de departe cea mai proastă din regiune, în sensul că deși economia crește foarte tare, veniturile ca procent din PIB scad (…) Avem mai mult de doi ani de date proaste și în continuare se insistă pe ideea să mai scădem o taxă, că poate va crește colectarea. Nu se va întâmpla!”, a explicat economistul. El a arătat că trebuie să îmbunătățim colectarea și a dat exemplu câteva soluții folosite de alte țări din regiune despre care s-a discutat și la noi – scanerele la graniță, legarea caselor de marcat legate la Ministerul Finanțelor sau centralizarea cheltuielilor la Ministerul finanțelor.

“Eroii” de la BNR

În ceea ce privește politica monetară, Dan Bucșa consideră că leul este prea puternic, dar crede că BNR va continua să țină cursul euro-ron sub 4,7 din cauza efectului pe care deprecierea leului l-ar putea avea asupra inflației. “Având cea mai mare inflație din regiune nu ne prea permitem și o contribuție a leului la inflație. Inflația este, probabil,  aproape de maxim (…) din 5,4% aproape 3 pp sunt din măsuri fiscale”, a spus economistul.

Totodată, Dan Bucșa a ținut să facă o precizare cu privire la reproșurile care i-au fost făcute băncii centrale în ultima perioadă. “S-a dat vina pe banca centrală că nu face… Dacă cineva crede că banca centrală poate să îndeplinească un mandat dublu – să țină leul sub control și dobânzile sub 3%, înseamnă că respectiva persoană nu prea a înțeles macroeconomie. Nu se poate! Nu se poate un deficit de cont curent care nu este finanțat, cu o inflație care va rămâne peste 3% probabil și cu riscul atașat în acest moment țărilor emergente. Nu se poate! Ce încearcă banca centrală în acest moment este eroic, dar cred că ar fi probabil mai bine să se întoarcă la o politică mai predictibilă”, a spus economistul.

UniCredit estimează o creştere economică a Uniunii Europene de 2,3% în 2018 şi de 1,8% în 2019, iar a zonei euro de 3,3% în 2018.

În SUA însă, expansiunea economică actuală este a doua cea mai lungă din istorie, iar probabilitatea unei recesiuni a crescut.

Conform estimărilor UniCredit, cumpărările de obligaţiuni de stat ale Băncii Central Europene (BCE) se vor încheia până la sfârşitul anului 2018. În plus, prima creştere a ratei dobânzii la facilitatea de depozit va avea loc în septembrie 2019 – cel mai devreme -, lucru care va menţine dobânzile pentru depozite sub 0% până la acea dată. De asemenea, este foarte probabil ca dobânzile să se menţină negative până la sfârşitul anului 2019. Nu în ultimul rând, BCE ar urma să continue reinvestirea unor sume semnificative în obligaţiuni de stat cel puţin până în 2021-2022.

“Probabil că nu vom avea o explozie în dobânzile pe termen lung din Europa, dacă nu se produce un risc masiv”, a precizat Dan Bucşa.

Cel mai mare risc al momentului la adresa economiei zonei euro, apreciază economistul, îl reprezintă o serie de noi taxe vamale care ar putea fi impuse pe importurile de maşini europene în termen de maximum şase luni. Aprobarea trebuie dată de Congresul american, în baza concluziilor din urma anchetei efectuate ca urmare a invocării Secţiunii 232 a Actului de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act) de către preşedintele Donald Trump.