BizRemote by certSIGN Interviuri

Ömer Tetik, BT: Anul relansării în banking

09/03/2021 8 min read

Ömer Tetik, BT: Anul relansării în banking

Reading Time: 8 minute

La Banca Transilvania, anul acesta accentul se pune pe Relansare, iar lecțiile anului trecut sunt atenția la sustenabilitate, la incluziune și la businessul responsabil – social și verde. Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, se așteaptă la o creștere a creditării, dar spune că la nivel de sistem bancar vom vedea și o creștere a ratei creditelor neperformante.    

Cum vedeți evoluția economiei în acest an? Cu ce scenarii privind creș­terea economică lucrați când faceți strategiile băncii?

Ne-am pregătit cu planuri diferite, am luat în considerare fiecare semnal, cifră și tendință. Ne așteptăm la o revenire cu un ritm anual de creștere care poate merge înspre 5% din perspectiva evoluțiilor de la an la an, însă este clar că depindem foarte mult de evoluția pandemiei, de ritmul vaccinării, de re­stricțiile de călătorie și consum din restul țărilor europene. România are o economie complexă și puternic interconectată cu Europa, iar ritmul revenirii va fi corelat cu cel al marilor economii europene. La BT, pentru acest an headline-ul este Relansare, așa încât am pornit la drum în 2021 cu acest mindset. Vrem să fim cât mai proactivi și să jucăm un rol major în susținerea firmelor, a oamenilor și a economiei. Suntem conștienți de rolul nostru în economie și acest lucru ne responsabilizează.

Cum apreciați reacția mediului de business local la pandemie, au fost antreprenorii destul de flexibili ­pentru a se adapta la noul context?

Antreprenorii se luptă, iar cei foarte afectați de pandemie au încercat să fie flexibili. Gradul de adaptare depinde însă de specificul businessului și de stilul de management: unii s-au reinventat, alții sunt în așteptare sau în survival mode. Unii acționari au adus bani în firmele lor și în general companiile au încercat să păstreze oamenii buni. Sunt businessuri care au migrat spre online sau care și-au crescut capacitatea de producție. Cei din zonele cele mai afectate, cum ar fi HoReCa, au încercat din răsputeri să se adapteze și să-și acopere cel puțin o parte din costurile fixe din livrări online. În continuare sunt foarte afectați și așteaptă să redeschidă businessurile, dar și accesul la granturi pe zona HoReCa. Avem și sectoare de activitate care au prosperat pentru că orice criză are oportunitățile ei. Așa ar fi construcțiile, IT&C, serviciile și produsele din zona online. Comerțul online are cel mai puternic ritm de creștere începând cu anul trecut și, ca idee, cea mai mare parte din companiile înființate în 2020 au ca activitate comerțul online și serviciile de software. Prin măsurile BT pentru susținerea antreprenorilor, implicarea noastră în programele guvernamentale, unde, de exemplu, în IMM Invest am fost banca principală, prin inițiativele „Cumpără de lângă tine” și „Cumpără de la o afacere mică” vedem că am construit un sentiment de încredere, de comunitate a antreprenorilor care lucrează cu banca noastră. Iar pentru ei contează foarte mult să nu fii și să nu te simți singur, să ai siguranță și semne de continuitate.

Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania: „Avem un focus aparte pentru noua economie verde și pe dezvoltarea sustenabilă – este o zonă la care ne uităm extrem de atent și unde vrem să investim financiar, dar și să intrăm cât mai repede în bucla de învățare și să fim first mover.”

Ce a însemnat pentru bănci adaptarea la „noul normal”? Cum și-a ada­p­tat BT strategia în pandemie?

Depinde de fiecare bancă în parte, însă băncile s-au adaptat repede, deși nu a fost ușor mai ales pentru cele mici. La BT, ne-am dat seama rapid că vor urma perturbări în fluxurile economice și că lockdown-ul va avea efecte, cum ar fi întârzieri în cash-flow-ul companiilor, o scădere a consumului în unele domenii, dar și că noile restricții vor contribui la schimbări de comportamente. Ne-am gândit la clienți, am discutat cu ei, ne-am pus în locul lor și am știut că putem contribui la salvarea economiei și a multor locuri de muncă. Așa că odată cu lockdown-ul am pornit la drum cu un mindset nou, cu atitudine proactivă de susținere a companiilor și a celor cu credite, pentru că, din martie 2020 încoace, solidaritatea a devenit obiectivul nostru principal. BT a făcut atunci primul pas prin anunțarea unor măsuri de susținere a clienților. Ne bucurăm că am generat un trend pe piață. Am păstrat deschisă rețeaua, cele peste 500 de sedii, am accelerat digitalizarea și am devansat investiții.

Pentru al doilea an al pandemiei ce obiective v-ați propus?

Prioritatea numărul unu este susține­rea clienților. De asemenea, vrem să dăm trendul prin susținerea ONG-urilor cu impact în comunități cât mai mari. Strict pe business, suntem relativ optimiști și avem apetit pentru finanțare. Ne dorim business nou și vrem să creștem prudent și sănătos. Cred că am învățat din lecțiile anului 2020 și ale contextului – suntem atenți la sustenabilitate, la incluziune și la business responsabil (social și verde), vrem să inovăm și avem ambiții mari.

Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania:”Ne așteptăm la o creștere a ratei creditelor neperformante la nivel de sistem bancar. Vorbim de credite amânate de aproape 42 de miliarde de lei, la nivelul întregului sector, ceea ce înseamnă 15% din totalul finanțărilor neguvernamentale.”

Ce înseamnă pentru bănci prelungirea amânării plății ratelor la credite? Cum estimați că va evolua rata de credite neperformante anul acesta?

Prin amânarea plății ratelor, băncile au găsit o cale să rămână alături de clienții care au avut dificultăți la plata ratelor la credite. Așa am dovedit că suntem parteneri de călătorie indife­rent de drum și de vreme. În mod sigur a fost de ajutor, însă anul acesta ratele bancare trebuie reluate la plată după amânările de anul trecut. Pentru unii clienți, cum sunt cei din domenii afectate puternic de pandemie, ratele pot fi eșalonate și în 2021, pentru maximum 9 luni. La expirarea moratoriului, ne așteptăm la o creștere a ratei creditelor neperformante la nivel de sistem bancar. Până acum, rata a rămas scăzută în 2020, a fost în jur de 4% din totalul creditelor, însă vorbim de credite amânate de aproape 42 de miliarde de lei, la nivelul întregului sector, ceea ce înseamnă 15% din totalul finanțărilor neguvernamentale.

Cum vedeți evoluția creditării în următoarea perioadă? Din ce domenii vor veni mai multe solicitări pentru finanțări?

Cred că oportunitățile pot veni din sectoare mai puțin dezvoltate față de alte țări sau din reinventarea unor industrii, cum ar fi agricultura, dar și a unor businessuri. În mod cert – s-a tot discutat despre asta – pandemia a accelerat schimbări structurale și unele industrii sunt favorizate de context, iar altele, nu. Ca finanțator principal al economiei, ne uităm la zonele în care România este un cluster de competențe, cum ar fi IT-ul și agricultura, dar și la zone în care avem o poziție competitivă sau geografică bună. Deși suntem o țară dezvoltată în Uniunea Europeană, noi încă avem de închis un decalaj față de Vest și asta va aduce atât o creștere a veniturilor, cât și a puterii de cumpărare și a consumului. Încă avem loc unde să creștem și de aceea vom susține orice business care poate contribui la dezvoltarea economică și socială, la bunăstarea oamenilor. Dintre zonele pe care le vedem cu creșteri însemnate și unde vom acorda finanțări semnificative aș aminti agricultura, IT-ul, infrastructura, sectorul medical și comerțul. Avem un focus aparte pentru noua economie verde și pe dezvoltarea sustenabilă – este o zonă la care ne uităm extrem de atent și unde vrem să investim financiar, dar și să intrăm cât mai repede în bucla de învățare și să fim first mover.

Ce înseamnă acum, după ce pandemia a accelerat digitalizarea, banking la distanță?

Pandemia și schimbările structurale accelerate de pandemie au modificat foarte mult modul în care clienții interacționează cu banca și cu banii lor. Așteptările sunt acum ca tot ce poate fi rezolvat de la distanță, să fie rezolvat de la distanță. Clienții nu mai au disponibilitate să vină la bancă pentru operațiuni de baza. Băncile de cealaltă parte vin cu un legacy, sunt businessuri care au început offline și care sunt puternic reglementate. Multe zone din legislație au încă minusuri sau goluri și asta ne-a constrâns, iar sistemul bancar se mișcă mai încet cu digitalizarea. Facem efor­turi și investiții enorme, zi de zi, ca să adaptăm businessul și sistemele. Cred că noi, din fericire, suntem pe un trend bun. La bancă, din acest punct de vedere, „the hero” a fost BT Pay, aplicația pentru cumpărături contactless la comercianți, transferuri de bani și donații, toate prin telefon. Anul trecut s-a triplat numărul de plăți cu telefonul și a ajuns la 4 milioane de cumpărături/lună cu telefonul. De asemenea, a crescut de patru ori numărul transferurilor de bani prin aplicație, ajungând la 1,3 milioane/lună. În primele zile ale stării de urgență, suplimentar față de donațiile consistente ale băncii, am vrut neapărat să le facilităm și clienților să doneze pentru ONG-ul preferat, iar colegii au stat nopțile la birou pentru a implementa în câteva zile un modul de donații online și în BT Pay. Clienții au reacționat imediat și deja zeci de mii de clienți au donat. Eu cred că noi avem și infrastructura bună, pe care putem dezvolta, dar și mindset-ul potrivit. Planul este ca toate operațiunile de bază, fără valoare adăugată pentru clienți, să fie realizate din aplicații și într-un mod cât mai eficient și prietenos, iar operațiunile mai complicate, care necesită consultanță sau ­decizii din partea clienților, să le facem în agenții, într-un mod care generează o experiență cât mai bună. În general, noi credem că retailul – nu doar cel bancar – are două componente majore, logistica și experiența clientului. Ce vedem acum este că partea logistică se mută în online, iar experiența rămâne în magazin – sau, în cazul nostru, în unități.

Cum vedeți evoluția sistemului bancar în 2021? Cum va arăta bankingul postpandemie?

Pandemia ne-a prins, ca sistem bancar, într-o poziție mult mai solidă decât cum a fost în 2008, așa încât băncile au resursele necesare pentru a susține relansarea businessului. Indicatori precum lichiditatea și solvabilitatea sunt la nivel confortabil chiar și pentru scenarii economice adverse. Așa cum am văzut, românii au început să economisească, a crescut economisirea internă, ceea ce a dus, la nivel de sector, la creșterea tendinței de scădere a raportului credite/depozite spre nivelul minim istoric de 67%, în decembrie. Cu alte cuvinte, la finalul anului trecut, diferența dintre depo­zitele și creditul neguvernamental era de peste 138 miliarde de lei, care înseamnă aproximativ 28 de mili­arde de euro, ceea ce pentru noi, băncile, reprezintă un cost de oportunitate pentru că o parte din acești bani pot să meargă spre creditarea și susținerea creșterii economice. Cum vedem 2021? Românii au întotdeauna planuri, de aceea ne așteptăm la o creștere a creditării pentru că vorbim de un nivel redus la costurilor reale de finanțare, dar și de exces de lichiditate la nivel de sector bancar. Estimăm însă și scăderea calității portofoliului de credite în trimestrele următoare, ceea ce înseamnă creșterea ratei credi­telor neperformante. Ne vom orienta tot mai mult spre finanțarea proiec­telor green, cum spuneam, care au ca scop principal dezvoltarea durabilă în România – asta este o prioritate pentru Europa, dar și pentru BT.

România a fost una dintre cele mai ­active piețe din ECE în domeniul M&A în sistemul bancar. În ce condiții va continua concentrarea pieței ­bancare locale?

România va continua procesul de consolidare, mai ales în contextul nivelului redus al ratelor de dobândă, presiunilor din sfera excesului de lichiditate, eficienței operaționale și resurselor necesare pentru transformările din acest deceniu. Sectorul bancar este destul de neomogen, fragmentat, cu campioni, dar și jucători care au cote de piață marginale. Pentru băncile mici, costurile cu menținerea pe piață sunt mari și de aceea ne așteptăm să vedem inițiative de consolidare. Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar în toată Europa Centrală și de Est, totul depinde de cum trec băncile mici peste provocările date de profitabilitate și de capital. Per ansamblu, la nivel personal și al organizațiilor, pandemia a contribuit la maturizare din toate punctele de vedere. Ne-a arătat și că putem rezista, ne putem adapta și chiar prospera inclusiv în perioade pe care nu ni le imaginam. La BT suntem conștienți de rolul nostru în economia țării și în viața românilor. Vom continua să construim și să ne dezvoltăm atât pentru a asigura finanțarea României, cât și pentru fi un exemplu de campion local. România are nevoie de solidaritate și de exemple. 

Interviul a fost inițial publicat în Biz nr. 351 (1 martie – 31 martie 2021). Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole pe aceeași temă