Leadership: Pandemia a schimbat total paradigma locului de muncă

Leadership: Pandemia a schimbat total paradigma locului de muncă

Dacă înainte de anul 2020, angajatorii setau căutările pentru posturile disponibile din companie potrivit unor criterii fixe și clare și prea rar intrau în detaliile personalității potențialului angajat, pandemia a schimbat radical lucrurile.

Pentru recrutorii din marile companii, head hunteri și pentru antreprenori deopotrivă, este la ordinea zilei să spună că fac eforturi mari să găsească, să atragă și să mențină oamenii talentați și devotați. Modul de abordare în ceea ce privește recrutarea și criteriile privind alegerea locului de muncă pe care și-l caută oamenii sunt diferite acum. Altfel spus, nu omul trebuie să se potrivească, primordial, locului, ci locul trebuie să fie pe placul omului.

Credibil sau nu, să fii fericit cu locul de muncă, atribuțiile postului, programul de lucru și flexibilitatea acestuia, beneficiile extra-salariale în egală măsură, au devenit elemente de care oamenii întreabă de multe ori înainte de cuantumul salariului. În foarte multe domenii se poate lucra de-acasă sau de oriunde acum, iar pe anumite meserii și joburi oferta este suficient de mare încât potențialii angajați să fie în postura de a alege ei, nu de a fi aleși, în funcție de propriile interese, preocupări și aspirații.

Întrebarea esențială rămâne însă: este cum să aduci cei mai buni oameni în echipă – din punct de vedere profesional și moral – și cum să îi păstrezi pe termen lung, astfel încât aceștia să-ți fie suport total în planurile tale de expansiune a businessului? Și, poate mai mult ca în alte perioade, cum să îi menții în echipă pe termen lung? Ce să le oferi pentru a nu te trăda la prima ofertă pe care o primesc, mai bună financiar și poate din toate aceste puncte de vedere?

Companiile și antreprenorii care angajează se văd în ipostaza de a croi locul de muncă și schema organizației mai dificil decât în alte timpuri. Vestea bună este ca alți antreprenori au depistat acest trend pe piața muncii încă din urmă cu doi ani și au definit noua cheie în care trebuie privite lucrurile.

”Scopul trebuie să fie cumva redefinit, în sensul creșterii investiției în valorile companiei, recrutarea devenind proactivă, doar pe baza scopului și a valorilor acesteia”, spune Ionuț Andrei, fondator&CEO V8.

Sunt două întrebări la care angajatorii sunt chemați să găsească răspunsuri și soluții. Prima ar fi ce faci când oamenii din echipa nu se regăsesc și nu dau randamentul scontat, deși ei sunt foarte buni pe ceea ce fac și ai nevoie de ei? Chiar nu vrei să îi pierzi. Și a doua, cum resetezi regulile de lucru, pentru întreaga echipă, implicit pentru noii angajați, astfel încât să folosești la maximum forța umană, talentată, pe care ți-o dorești alături de tine întru atingerea scopurilor de business. Și, de ce nu, pentru ca toată lumea să fie fericită. ”Poți începe prin a-i acorda fiecărui membru al echipei o importanță specifică, apoi identifică ce scop are și ajută-l să-l crească”, este de părere Ionuț.

Mixul dintre obiectivele de companie – din punct de vedere al angajatului – realizare, conservare, grijă, respect, tradiție și obiectivele personale ale acestuia, care își dorește să aibă libertate, să muncească cu plăcere, să aibă stabilitate profesională și financiară, la care se adaugă dorința de a fi tratat egal, la muncă egală, devine obiectivul principal al unei echipe și companii de succes – Andrei Ionuț, fondator&CEO V8

Un studiu din anul 2020 al companiei de consultanță McKinsey, Life’s Purpose, relevă faptul că, preponderent, reies trei modele de personalități, cu variații și combinații, în funcție de fiecare individ în parte: Cel Liber (Free Spirit), Cel care Realizează (Achiever) și Cel care Îngrijește (Caregiver).

„Spiritele libere” tind să găsească sens în situațiile în care controlează ceea ce fac și când o fac. „Performanții” își găsesc un scop în acumularea de resurse sociale sau materiale și văd mai mereu un sens în autoîmbunătățire. „Îngrijitorii” găsesc sens în a alege cum și când să aibă grijă de ceilalți, ba chiar le pasă mai puțin de câștigul material sau de ceea ce cred alții despre ei. Ionuț Andrei povestește cum, chiar în echipa pe care o conduce, cu oameni extrem de bine pregătiți, pasionați de ceea ce fac și foarte dedicați proiectelor pe care le realizează, s-a confruntat cu dilema organizării fluxurilor de lucru în acord cu personalitatea fiecăruia. ”Pentru că nu voiam să renunț la oameni superbi doar pentru că sunt dezordonați sau nu pot lucra în echipe, unii au nevoie să fie singuri, dau randament dacă au liniște, par neadaptați dar sunt doar firi aparte”, spune Ionuț. Iar un angajator, șef de echipă sau proiect, antreprenor nu ține cont de personalitatea, dorințele, modul de a funcționa al unui co-echipier, riscă să piardă pe termen lung oameni buni. ”Eu am văzut, am reconsiderat, m-am reconsiderat și am decis că am nevoie de oamenii aceștia, vreau să lucrăm împreună și le-am creat cadrul în care ei dau cel mai bun randament”, adaugă acesta.

Cu ”Spiritele libere” pare că e un pic mai greu de lucrat, deși sunt cei mai creativi și dau cel mai bun randament în orice lucru și proiect în care se implică. Acest tip de oameni caută oportunități de a își crește câștigurile și de a câștiga respect în ochii celorlalți, vor să le fie recunoscută valoarea, vor să existe oportunități de a se distra și de a se simți bine împreună cu ceilalți, dar în măsura în care doresc ei. Masurile obligatorii ce au ca țintă doar creșterea productivității le repugnă.

„Performanții” își găsesc un scop în acumularea de resurse sociale sau materiale; ei găsesc adesea sens în auto-îmbunătățire. Vor să lucreze independent să-și testeze ideile cu cei din jur. Să aleg modul în care îmi îndeplinesc obiectivele, respectând în același timp procedurile și cultura companiei. De obicei, se manifestă o incongruență dintre valorile personale și cele ale companiei.

„Îngrijitorii” găsesc utilitate în a alege cum și când au grijă de ceilalți, le pasă mai puțin de câștigul material sau de ceea ce cred alții despre ei. Vor să ajute și să-și îndrume colegii. Caută echilibrul dintre viața personală și cea profesională, caută securitate, ordine, uneori se izolează de colectiv.

”Dacă angajatorii și antreprenorii s-ar apleca mai mult spre a-și înțelege oamenii și echipele, cred că am avea, pe termen lung, o altfel de cultură antreprenorială și mai mult succes”, este de părere Ionuț. Și, s-ar putea adăuga fără emoție, faptul că am putea avea un alt tip de societate în România și un mediu nou, mult mai bun, în care să fie educate noile generații de antreprenori și lideri.