Opinii Tech

Puterea inteligenței artificiale în piețele emergente

25/03/2020 4 min read

Puterea inteligenței artificiale în piețele emergente

Reading Time: 4 minute

Inteligența artificială va contribui cu 15.700 de miliarde de dolari la economia globală până în 2030, afirmă estimările, și în următorii ani va aduce valoare socioeconomică tuturor sectoarelor societății. Iar o parte substanțială va reveni piețelor emergente.

Text de Frank-Jürgen Richter

Inteligența artificială (AI) se infiltrează în aproape toate aspectele vieții în economiile dezvoltate. AI atinge guverne, afaceri și indivizi, iar implementarea ei se dovedește a fi transformațională.

Însă beneficiile ei nu se simt numai în lumea dezvoltată. Estimările arată că AI va contribui cu 15.700 de miliarde de dolari la economia globală până în 2030 și în următorii ani va aduce valoare socioeconomică tuturor sectoarelor societății. Iar o parte substanțială va reveni piețelor emergente, în care deja ajută la rezolvarea unor probleme greu de soluționat până acum.

Frank-Jürgen Richter este fondator și președinte al Horasis: The Global Visions Community

Sumele imense investite în AI ilustrează potențialul pe care mulți îl atribuie acestei tehnologii. Conform estimărilor International Data Corporation (IDC), cheltuie­lile globale cu inteligența artificială vor ajunge la circa 36 de miliarde de dolari în 2019, o spectaculoasă creștere de 44% față de 2018, iar în 2022 vor depăși 79 de miliarde de dolari. Motivul pentru care se investesc atât de mulți bani în AI este evident: valoarea de business la nivel global care derivă din AI este așteptată să urce până la 3.900 de miliarde de dolari până în 2022, de peste trei ori mai mult față de valoarea de 1.200 de mi­liarde de dolari generată în 2018.

Și nu doar afacerile în sine au de câștigat de pe urma inteligenței artificiale. Companiile sunt tot­oda­tă agenți ai schimbării, care permit unui număr de milioane de persoane din lumea în curs de dezvoltare să beneficieze de eficiență crescută în diferite domenii.

Datorită sofisticării AI-ului, mulți observatori consideră că e mai potrivită pentru utilizare în țările dezvoltate. Dar inteligența artificială este probabil și mai relevantă în piețele emergente, care exploatează oportunitățile create de aceasta pentru a da naștere unor câștiguri semnificative în plan social și economic. AI permite apariția unor noi produse și modele care ajută cele mai sărace economii să se dezvolte arzând etape. De exemplu, lipsa accesului la credite bancare a fost mereu un impediment major în calea dezvoltării socioeconomice, însă acum AI ajută la rezolvarea acestei probleme în zonele cele mai izolate și sărace. De la satele din Indonezia la zonele agricole din Kenya și Madagascar, sistemele bazate pe AI permit accesul la bani al micilor antreprenori și fermieri și de asemenea pot spori în general creșterea și productivitatea. În absența clasicelor istorice de credit, furnizorii de capital alternativi recurg la aplicații AI pentru a evalua potențialii clienți și a prezice riscurile. Exemple notabile includ M-Shwari în Kenya și Ant Financial în estul Asiei.

În piețele emergente, fermierii, prin intermediul dispozitivelor mobile, pot accesa servicii pe bază de AI care furnizează informații în timp real despre vreme, consumul și necesarul de apă sau starea solului, ceea ce le permite să ia decizii operaționale mai bune. Acesta este doar un exemplu al modului în care soluțiile de inteligență artificială schimbă viața fermierilor de pe tot întinsul globului. Pe partea de producție industrială, automatizarea sporește eficiența și reduce costurile, în același timp stimulând cererea.

Aplicațiile pe bază de AI sunt utilizate și la soluționarea unor probleme de infrastructură. Acest lucru este mai ales important în contextul piețelor emergente, în care creșterea economică solidă și urbanizarea rapidă supun la presiuni tot mai mari infrastructura existentă. Orașele smart, rețelele smart, sistemele de trafic pe bază de internet, vehiculele fără șofer și tehnologiile cu senzori (și multe altele) formează doar o parte a acestui desant de neoprit al AI-ului. Ținând cont de viteza urbanizării din Asia și Africa, adoptarea soluțiilor pe bază de inteligență artificială în vederea dezvoltării infrastructurii va fi necesară pen­tru funcționarea optimă a orașelor.

Cu toate acestea, există și provocări. Una dintre cele mai importante este costul ridicat al implementării AI-ului în viața de zi cu zi. Tehnologia oferă un potențial uimitor, dar trebuie să fie și viabilă comercial. O altă provocare este securitatea datelor. Pro­blemele legate de confidențialitate și vânzarea datelor nu vor dispărea prea curând; ele trebuie rezolvate. De fapt, ambele provocări trebuie abordate convingător, deoarece decizia de a apela la inteligența artificială depinde adesea de ele. Or adoptarea crescândă și implementarea echilibrată a AI vor fi cruciale pentru creșterea și dezvoltarea pe termen lung a economiilor emergente. Pentru că pe măsură ce tehnologia se maturizează, va deveni tot mai ieftină și mai bine înțeleasă.

Un alt aspect legat de aplicarea inteligenței artificiale în economiile emergente este modificarea stilului de muncă, datorită implicării tot mai crescute a AI în procesele de producție. S-a afirmat că inovațiile pe bază de AI reduc oferta de locuri de muncă, ceea ce ridică o problemă serioasă pentru țările cu populație lucrătoare numeroasă, cum ar fi India, Indonezia și Bangladesh. Dar, pe de altă parte, AI creează pentru economiile în curs de dezvoltare oportunități de a-și recalifica forța de muncă, a-i oferi joburi mai bune, cu mai puțină muncă fizică, și în acest fel de a impulsiona economia.

Având în vedere beneficiile pe care inteligența artificială le aduce deja economiilor emergente, este absolut necesar ca aceasta să fie îmbrățișată pe scară cât mai largă. Este adevărat, guvernele vor fi nevoite să ia decizii extrem de bine gândite, având în vedere provocările care sigur există în adoptarea și implementarea cu succes a AI. Dar singura modalitate de a depăși aceste provocări este abordarea lor directă.

© Project Syndicate

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 341 (20 martie – 15 aprilie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole pe aceeași temă