Siegfried Mureșan: Cum se poate relansa România cu banii europeni

Siegfried Mureșan: Cum se poate relansa România cu banii europeni

România ar trebui să profite de oportunitățile apărute în această perioadă pentru a traversa cu bine criza sanitară.

Zilele trecute, în 6 iulie 2020, europarlamentarul român Siegfried Mureșan a fost numit coraportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene (UE) în valoare de 560 de miliarde de euro. Facilitatea de Redresare și Reziliență este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană. Acest instrument va sprijini statele membre cu fonduri europene nerambursabile (310 miliarde de euro) și credite în condiții avantajoase (250 de miliarde de euro) pentru a finanța propriile planuri naționale de redresare economică.

Înainte de această numire, am discutat cu Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru buget dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, despre oportunitățile României, despre idei și sfaturile pe care le are pentru noi.

Cum vedeți ceea ce s-a întâmplat în această primă parte a anului?

Pandemia de COVID-19 este o criză pentru care nicio țară din lume nu a fost pregătită. Țări dezvoltate și mai puțin dezvoltate au fost deopotrivă afectate.

Diferența a fost făcută, în primă instanță, de rapiditatea cu care s-a acționat. Am văzut că țări, inclusiv România, care au luat măsuri restrictive din timp au reușit să țină în frâu pandemia. Alte țări, precum Italia sau Marea Britanie, care au amânat introducerea restricțiilor, au avut mai mult de suferit.

În ceea ce privește lupta împotriva coronavirus, experiența ultimelor două luni ne-a arătat că nicio națiune singură nu poate învinge în lupta cu acest virus. Am văzut cum statele europene s-au sprijinit reciproc și au trimis ajutor acolo unde a fost nevoie. Am văzut că instituțiile Uniunii Europene sunt solidare între ele și mai ales sunt solidare cu oamenii din Europa. Toate instituțiile Uniunii Europene s-au mobilizat rapid pentru a veni cu măsuri și ajutor concret pentru a sprijini statele membre.

Am văzut că doar împreună putem face mai mult. Cred că acest lucru se va reflecta pe viitor în modul în care vom aborda provocările cu care ne vom confrunta.

Ați fost foarte activ la nivelul Parlamentului European în ceea ce privește măsurile pe care UE trebuie să le ia pentru ca toate țările membre să își revină. Aș vrea să facem un sumar și o detaliere a fiecărei dintre aceste măsuri.

În plină criză generată de epidemia de COVID-19, Uniunea Europeană a venit cu mai multe măsuri bune care au ajutat țările europene și cetățenii săi.

Spre exemplu, încă de la jumătatea lunii martie am votat în Parlamentul European să folosim 37 de miliarde de euro fonduri europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus, dintre care 3,1 miliarde de euro pentru România. Banii au contribuit la sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și la sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, a IMM-urilor și a pieței muncii în toate statele membre afectate.

Tot atunci, eu am cerut să folosim și restul de 4,1 miliarde de euro rămase în bugetul UE pentru a combate această criză, iar Comisia Europeană a răspuns pozitiv și a venit cu un Pachet de solidaritate de 3 miliarde de euro. Dintre acestea, 2,7 miliarde de euro au mers către Instrumentul pentru Sprijin de Urgență al Comisiei Europene pentru achiziționarea de medicamente sau echipamente medicale ori pentru dezvoltarea unor facilități temporare de îngrijire medicală. Restul de 300 de milioane de euro au mers către prima rezervă comună de echipamente medicale și de protecție a Uniunii Europene – RescEU. Această rezervă finanțează achiziționarea de echipamente medicale în proporție de 100% din bugetul Uniunii Europene. Rezerva a fost înființată la începutul lunii martie tocmai pentru a fi utilizată în situații de urgență în regiunile și statele UE care au cea mai mare nevoie în contextul pandemiei de COVID-19. România este primul stat al Uniunii Europene care a primit acceptul să găzduiască o parte din această rezervă.

Mai mult, Comisia Europeană a suspendat taxele vamale și TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene pentru combaterea COVID-19. Este o măsură foarte bună pe care eu am solicitat-o Comisiei Europene tot la jumătatea lunii martie și este foarte bine că a fost adoptată. Multe dintre echipamentele de care au nevoie pacienții și personalul medical din România și din întreaga Europă trebuie importate din afara Uniunii Europene. Măsura propusă de mine și adoptată de Comisia Europeană facilitează importul acestor produse, iar echipamentele medicale și de protecție vor ajunge mai repede, mai simplu și la un preț mai mic la pacienți, la cadrele medicale și la toate persoanele care au nevoie de ele.

Comisia Europeană a propus de asemenea și flexibilitate maximă în folosirea fondurilor de coeziune. Astfel rata de cofinanțare pentru proiectele finanțate din fonduri europene a fost crescută la 100% (guvernele nu trebuie să mai contribuie cu niciun euro cofinanțare) și există posibilitatea realocării fondurilor între priorități de finanțare sau între categorii de regiuni. În felul acesta, ne asigurăm că putem folosi toate fondurile europene disponibile în combaterea acestei crize.

În plus, Comisia Europeană a propus un instrument de 100 de miliarde de euro – SURE, prin care să finanțeze scheme de împrumut ale țărilor europene pentru a reduce riscul șomajului cauzat de criza COVID-19. Acest instrument a fost adoptat chiar săptămâna trecută de Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene. Prin acest instrument, România și celelalte state membre ale Uniunii Europene vor putea accesa împrumuturi avantajoase din partea Comisiei Europene pentru a finanța măsuri de protejare a locurilor de muncă. SURE va finanța, printre altele, scheme de lucru cu normă redusă lansate de guvernele europene pentru ca angajatorul afectat economic de criza generată de COVID-19 să nu mai fie nevoit să-și concedieze angajații. Acest instrument este foarte important pentru că va permite Guvernului României să acopere costurile foarte mari cu șomajul tehnic în această perioadă și va putea salva multe alte locuri de muncă la care, fără acest sprijin, companiile românești ar fi fost nevoite să renunțe.

Alte măsuri se referă la posibilitatea folosirii Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale, în valoare de 800 de milioane de euro, pentru criza generată de epidemia de coronavirus.

Mai mult, Comisia Europeană a organizat și continuă să organizeze, în numele țărilor membre, licitații comune pentru achiziția de echipamente medicale și de protecție, precum măști, ventilatoare, combinezoane și multe altele. În felul acesta, ne asigurăm că, printr-o licitație comună, obținem aceste echipamente de pe piețele internaționale la un preț mai bun și în condiții mai bune.

Ce măsuri credeți că ar trebui adoptate de Comisie pentru sănătatea cetățenilor, dar și pentru revenirea economiei, în toate sectoarele ei?

Comisia Europeană a propus crearea unui pachet de relansare economică în valoare de 750 miliarde de euro, fonduri ce vor fi disponibile de la 1 ianuarie 2021 pe o durată de 4 ani de zile. Dintre aceștia, 500 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, bani gratis, iar celelalte 250 vor fi disponibile sub formă de credite în condiții foarte avantajoase.

Vestea bună este că 33 de miliarde de euro din acești bani vor fi alocați României. România este una dintre țările membre care vor beneficia cel mai mult de pe urma acestui fond.

Acestea sunt fonduri noi, suplimentare față de ceea ce era oricum programat să primim de la Uniunea Europeană. Tocmai de aceea impactul acestui pachet de relansare este foarte mare. Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei și a efectelor sale fiindcă își propune să sprijine fiecare cetățean european afectat de criza COVID-19, fie că ne referim la angajați, fermieri, mici întreprinzători, medici, cercetători sau categorii sociale vulnerabile.

Ce buget ar trebui să aibă fondul care să facă posibilă o revenire cât mai repede a economiei europene?

Obiectivul nostru, al Parlamentului European, a fost și este în continuare să ne asigurăm că Bugetul Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027 este unul bun, că îndeplinește așteptările oamenilor, și că planul de redresare despre care s-a tot discutat în ultimele luni îi va sprijini pe toți cetățenii europeni afectați de criza COVID-19.

De aceea, am votat pe 15 mai, cu largă majoritate, în plenul Parlamentului European, o rezoluție în care am prezentat condițiile Parlamentului pentru adoptarea noului Buget multianual al Uniunii Europene și a Planului de redresare.

În această rezoluție, am cerut ca Planul de redresare să se bazeze pe un fond de redresare cuprinzător, prin care să fie alocate tuturor țărilor membre fonduri europene nerambursabile suplimentare și credite în condiții avantajoase. Acest fond trebuie să fie principalul sprijin pentru toți cetățenii europeni afectați de criza COVID-19. Pachetul propus de Comisia Europeană ține cont de aceste solicitări ale noastre și se apropie de ceea ce Parlamentul aștepta de la Comisia Europeană.

Totodată, noi, Parlamentul European, am insistat ca acest fond să nu afecteze celelalte alocări din Bugetul Multianual al Uniunii Europene. Nu vrem ca noul fond de redresare să fie finanțat prin tăieri de la celelalte priorități ale Uniunii Europene, precum agricultura, coeziunea, sprijinirea micilor întreprinzători, combaterea schimbărilor climatice, cercetarea sau siguranța cetățeanului.

Cum va trebui să se pregătească România pentru următorul cadru financiar 2021-2027?

Astăzi, cu toții ne gândim la ce măsuri să luăm pentru a combate pandemia de COVID-19 și efectele sale economice. Suntem cu toții de acord că cel mai important lucru acum este să trecem cu bine peste această pandemie și să gestionăm efectele sale economice. Dar asta nu înseamnă că în tot acest timp trebuie să spunem stop și să ignorăm toate celelalte priorități pe care le aveam.

România trebuie să continue investițiile în infrastructură și agricultură, iar pentru asta este nevoie să negociem cât mai multe fonduri pentru Politica de Coeziune și pentru Politica Agricolă Comună.

În primul rând, fondurile pentru politica de coeziune sunt foarte importante. Sunt fondurile care se folosesc pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea căilor ferate, pentru construcția şi reabilitarea drumurilor, pentru anveloparea blocurilor, pentru a extinde reţeaua de canalizare, de electricitate, de gaz, de apă la sat. Din toată această categorie de fonduri trebuie să obţinem la fel de multe fonduri în următorii şapte ani ca în ultimii ani.

O altă prioritate trebuie să fie fondurile pentru agricultură, adică plăţile la hectar pentru fermieri şi fondurile pentru dezvoltare rurală, adică investiţii pentru a creşte capacităţile de procesare şi de prelucrare a produselor în agricultură. Aici, trebuie să luptăm pentru ca subvențiile la hectar să ajungă la nivelul mediu din Uniunea Europeană.

Și nu în ultimul rând, există şi noile priorităţi ale UE către care România trebuie să orienteze: combaterea schimbărilor climatice,  siguranţa cetăţeanului, un bun control al frontierei externe, inovare, cercetare. Aici un rol important îl va juca Fondul Tranziției Juste în valoare de 7.5 miliarde de euro, dar și câți bani vor reveni României.

În plus, este important de menționat că România a adoptat deja cadrul legislativ pentru Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027. Acest lucru înseamnă că vom putea absorbi bani europeni chiar din prima zi a viitorului Cadru Financiar Multianual. Este pentru prima dată de când România a aderat la UE când este adoptat din timp cadrul legislativ pentru viitorul exercițiu financiar.

Cele 33 de miliarde de euro alocate României vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Este un sprijin extrem de consistent care ne va ajuta să ne revenim mult mai ușor după criză. – SIEGFRIED MUREȘAN, europarlamentar PPE

Cum pot fi armonizate pozițiile divergente ale diferitelor țări legate de fondul de solidaritate și coronabonduri?

Comisia Europeană a făcut o propunere pentru Planul de redresare al Uniunii Europene după criza generată de COVID-19. Vor exista evident modificări din partea Parlamentului European și din partea guvernelor statelor membre.

Noi, Parlamentul European urmează să venim cu amendamente, să îmbunătățim propunerea Comisiei. Există în Parlamentul European o largă majoritate formată din grupurile pro-europene care susțin de principiu acest proiect. El este construit pe principii sănătoase, corespunde cererilor pe care Parlamentul le-a adoptat cu largă majoritate în rezoluția de luna trecută.

În ceea ce privește statele membre, există la momentul de față patru țări europene – Danemarca, Suedia, Olanda și Austria, care vor un buget cât mai mic al Uniunii Europene, care nu vor să acorde fonduri nerambursabile țărilor care au acum nevoie de ajutor. Sunt țări care vor să aloce Uniunii mai puțini bani, dar care, în același timp, așteaptă ca Uniunea Europeană să facă mai mult. Iar aceasta este o contradicție. Nu te poți aștepta ca UE să facă mai mult, dacă nu îi pui la dispoziție și resursele necesare pentru a face asta.

Pe de altă parte, este foarte important că Germania și Franța, țări cu economii puternice și stabile, susțin acest proiect.

Eu cred că pachetul cu măsuri de redresare va intra în vigoare într-o formă apropiată de propunerea Comisiei Europene. Eu sunt de părere că pentru a obține și sprijinul celor patru țări va trebui să ne asigurăm că banii merg în domenii care privesc modernizarea, digitalizarea, protecția mediului, eficiența energetică, reducerea emisiilor de carbon, lucruri pe care aceste țări le așteaptă și care sunt, la fel de bine, și în interesul României.

De asemenea, condiționalitățile sunt foarte importante, de exemplu respectarea statului de drept. Eu am fost mereu pentru condiționarea fondurilor europene de respectarea justiției și a statului de drept și, cu siguranță, vom vorbi despre astfel de condiționalități și în acest caz.

Ce trebuie să înțelegem este că nicio țară nu poate face față și depăși pe cont propriu această criză și consecințele ei.

Cum putem trece de la măsurile de diminuare a crizei COVID-19 la cele de reîntoarcere la un „nou normal”?

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asiguram că revenirea la normal nu va genera o nouă răspândire a virusului. 

În ultimele săptămâni, autoritățile au anunțat din ce în ce mai multe măsuri de relaxare. Însă oamenii trebuie să înțeleagă că pericolul nu a trecut. Aceste măsuri de reîntoarcere la un „nou normal”, aceste măsuri de relaxare treptată, sunt luate pentru a reporni încet, încet toate sectoarele societății noastre.

Este în continuare și datoria noastră să ne protejăm și să respectăm măsurile de distanțare socială. Este evident că trebuie să fim mai atenți și mai conștienți de măsurile de igienă de fiecare dată când ieșim din casă. Riscul există în continuare.

Ce măsuri ar trebui să fie luate în România pentru a reporni economia?

Trebuie menționat că României îi vor reveni 33 de miliarde de euro din cei 750 de miliarde de euro prevăzuți în Planul de redresare propus de Comisia Europeană pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

Cele 33 de miliarde de euro vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Vorbim de fonduri noi, în plus față de fondurile structurale și de coeziune pe care România oricum urmează să le primească în viitorul buget multianual al UE.

Este un sprijin extrem de consistent care ne va ajuta să ne revenim mult mai ușor după criză. Putem să folosim aceste fonduri pentru investiții pe care nu le vom putea face din fondurile europene pe care România le va primi din viitorul buget clasic al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, 2021 – 2027.

În perioada următoare, Parlamentul European și guvernele statelor membre vor decide împreună în ce domenii, pe ce proiecte și în ce condiții se vor aloca acești bani.

Ce sectoare strategice ar trebui să vizeze România pentru următorii ani?

În următorii ani, două aspecte vor fi importante la nivel european: redresarea economică după criza generată de coronavirus și tranziția spre o economie verde.

Dincolo de măsurile de redresare economică despre care deja am vorbit, un accent important va fi pus și asupra proiectelor și investițiilor care privesc combaterea schimbărilor de climă și protejarea mediului înconjurător. După cum bine știm, la finalul anului trecut, Comisia Europeană a prezentat în plenul Parlamentului European un Pact Ecologic European care propune ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2050 și un plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorii ani.

Această tranziție către o Uniune neutră din punct de vedere al emisiilor necesită foarte multe investiții, iar unele țări și regiuni vor trebui să depună eforturi mai mari decât altele. România se numără printre țările membre care vor avea nevoie de sprijin financiar și logistic suplimentar din partea Uniunii Europene pentru a atinge aceste obiective. Avem regiuni carbonifere, precum Valea Jiului și Oltenia, pentru care tranziția se va face cu mare greutate. Trebuie să ne asigurăm că României îi sunt alocate suficiente fonduri pentru a susține tranziția acestor regiuni.

De asemenea, pentru România va conta foarte mult și ce fel de surse de energie vom putea finanța în următorii ani. Eu am cerut deja la nivel european ca proiectele privind producția de energie pe gaz sau energia nucleară să fie eligibile a fi finanțate din fonduri europene, România având mari resurse de gaz.

Dincolo de prioritățile privind schimbările de climă, țara noastră are și alte priorități, precum dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea sectorului agricol.

România trebuie să facă progrese în următorii ani, atât în combaterea schimbărilor climatice, cât și în recuperarea decalajului economic față de Europa de Vest.

Cât de importantă va fi digitalizarea în noul normal?

Am văzut în această perioadă cât de importantă este tehnologia și digitalizarea, dar și cât de mult avem nevoie în continuare de investiții în aceste domenii.

Mulți dintre noi am lucrat în această perioadă de acasă, dacă domeniul de activitate și atribuțiile noastre ne-au permis. Profesori, elevii și studenții au fost nevoiți să își mute întreaga activitate în mediul online. Fiecare dintre noi ne-am folosit de tehnologie pentru a păstra legătura cu familia, cu prietenii pe perioada stării de urgență. Și vedem că în continuare apelăm mai mult la tehnologie acum, în „noul normal”, decât o făceam înainte.

Trebuie să luăm în calcul și următorul lucru: noua revoluție industrială caracterizată de o tehnologizare din ce în ce mai mare a pieței muncii va face ca, în următoarele decenii, din ce în ce mai multe profesii să se facă de acasă, din ce în ce mai multe contacte să se realizeze la distanță.

În plus, am văzut cât de necesar este să dispunem de cât mai multe servicii digitale, fie că e vorba de operațiuni bancare, depunerea unui formular, solicitarea unui document, plata unei facturi și exemplele pot continua.

Tocmai de aceea, va trebui să investim din ce în ce mai mult în cercetare, inovare și digitalizare. Iar vestea bună este că digitalizarea se numără printre prioritățile anunțate de Comisia Europeană pentru care vor fi alocate mai multe fonduri în următorul exercițiu financiar. Deci vom putea face acest lucru accesând fonduri europene.

Care ar trebui să fie investițiile prioritare?

Această criză ne-a arătat că avem nevoie de sisteme medicale bine puse la punct. Am văzut cu toții, în aceste luni, că unele sisteme medicale au răspuns bine acestei crize, în timp ce alte sisteme medicale au intrat în colaps, iar acest lucru a dus la mai multe decese în rândul persoanelor îmbolnăvite. De aceea cred că cel mai bun mod de a utiliza fondurile europene în următoarea perioadă sunt investițiile în sistemele medicale atât din România, cât și din Europa.

Economia a avut de suferit din cauza pandemiei de COVID-19 tocmai fiindcă a trebuit să introducem restricții și să intrăm în carantină. Și a trebuit să instituim carantină totală tocmai pentru a reduce răspândirea virusului și pentru a evita ca sistemul medical să fie copleșit, iar pacienții să nu mai poată fi tratați.

Însă acum trebuie să deblocăm economia pentru a oferi din nou locuri de muncă oamenilor. În același timp, însă, va trebui să gestionăm această pandemie și de acum încolo, atât timp cât nu avem un vaccin și un tratament împotriva acestei boli. Iar pentru a evita revenirea la carantină totală și blocarea economiei de fiecare dată când răspândirea virusului se accelerează în viitor, trebuie să modernizam sistemul medical, să creștem capacitățile în spitalele din toată Europa pentru ca acestea să poată trata toți pacienții. Pe scurt, trebuie să asigurăm finanțarea adecvată a sistemului medical.

În acest context, eu am propus crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus de 50 de miliarde de euro tocmai pentru îmbunătățirea sistemului medical european.

Acest fond va avea doi piloni: primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro. Acesta va fi inclus în Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Sunt fonduri europene nerambursabile, iar obiectivul va fi de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Banii ar urma să fie accesibili în următorii doi ani.

Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro. Este un instrument care va funcționa în felul următor: Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare. Va ajuta, totodată, la dotarea spitalelor, astfel încât calitatea serviciilor medicale să crească, iar oamenilor să nu le mai fie teamă să se trateze într-o țară sau alta. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase și vor fi garantate de Bugetul Uniunii Europene.

Propunerea mea a fost votată de plenul Parlamentului European, iar acum negociem cu Comisia Europeană și Consiliul UE includerea acestui fond în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

Ce lecții putem învăța de la această perioadă?

Am văzut încă o dată că, dacă vrem o Uniune Europeană puternică, care să rezolve problemele oamenilor, trebuie să-i punem la dispoziție și instrumentele necesare. Iar asta înseamnă un buget suficient pentru a servi atât priorităților curente ale Uniunii, cât și pentru a face față unor crize neprevăzute.

În ultimii 10 ani, Europa a trecut nu prin una, ci prin trei crize majore: criza economică și financiară care a început la finalul deceniului trecut, criza migrației de la mijlocul deceniului și pandemia de COVID-19 prin care trecem acum. Vor urma și alte crize, pe care nu le putem prevedea în acest moment. Suntem cu toții de acord că cel mai important lucru acum este să trecem cu bine peste pandemia de COVID-19 și să gestionăm efectele economice ale acestei pandemii. Dar asta nu înseamnă că în tot acest timp trebuie să spunem stop și să ignorăm toate celelalte priorități ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană trebuie să învețe să gestioneze mai multe priorități în același timp. Iar pentru a putea să facă acest lucru, Uniunea Europeană trebuie să aibă la dispoziție suficiente resurse pentru a gestiona mai multe priorități.

De aceea, sunt foarte importante negocierile pe care le vom avea în următoarele luni la nivelul Parlamentului European și cu guvernele statelor membre.

Obiectivul este să ne asigurăm că atât Planul de redresare propus de Comisia Europeană săptămâna trecută, cât și Bugetul multianual al Uniunii Europene și alte proiecte importante, precum Pactul Verde sau Strategia „De la fermă la consumator” primesc suficiente resurse și pentru a îndeplini obiectivele ambițioase pe care ni le-am propus.

Cum credeți că va arăta noua normalitate?

Cred că această pandemie va schimba cu siguranță modul în care ne raportăm la ieșitul în oraș sau la evenimentele publice, cel puțin în perioada imediat următoare. Suntem cu toții mai reticenți acum în a merge în locuri aglomerate sau a ieși la cumpărături sau la restaurant. Ne va lua puțin să ne reacomodăm.

De asemenea, cred că și după pandemie oamenii vor continua să apeleze la teleworking când au ocazia. Oamenii au observat că au mai mult timp și mai multă flexibilitate când lucrează de acasă, plus că se elimină timpul și oboseala generate de mersul la și de la serviciu. Să nu mai vorbim de cheltuielile cu transportul la și de la birou sau alte cheltuieli generate de mersul la serviciu.

Articolul, în varianta scurtă, a fost inițial publicat în Biz nr. 344 (15 iunie – 15 iulie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.