Una alba la halba

Una alba la halba

Pentru spuma industriei berii mondiale, Belgia, se anunta o perioada plina de provocari, in timp ce producatorii din Europa de Est ar putea ridica paharul in cinstea pri melor semne pozitive.

Intre 500 si 2.000 de iubitori de bere trec zilnic pragul celei mai populare berarii din lume, Delirium Café. Un ritual format din noua pasi desparte clientul unei berarii belgiene de bautura preferata. Ritualul, respectat cu sfintenie la fiecare pahar umplut cu bere, ia sfarsit odata cu indepartarea excesului de spuma de deasupra paharului.

Traditia si respectul pentru combinatia perfecta dintre apa, malt si hamei au facut din Belgia unul dintre cei mai importanti jucatori din industria globala a berii. Belgia este cel de-al doilea mare exportator de bere din Europa, cu aproape 57% din productia totala, intr-o industrie care angajeaza in mod direct 5.660 de persoane, iar indirect peste 54.000. Industria contribuie la bugetul de stat, prin taxe si accize, cu aproape 1,94 de miliarde de euro, potrivit raportului “Contributia adusa de bere economiei europene in 2009”, realizat de Ernst & Young. Veniturile guvernului in capitala Comunitatii Europene de pe urma accizelor se ridica la 191 de milioane de euro, TVA-ul colectat pe bere este estimat la 656 de milioane de euro, in timp ce veniturile din taxe directe si veniturile de pe urma asigurarilor sociale ale angajatilor din industrie urca la 1,095 de miliarde de euro.

Industria gandeste la rece

Replicile generate de criza economica mondiala demarata in 2008 s-au resimtit si la nivelul industriei berii. “Pe piete unde exista deja un declin al consumului, acesta nu s-a oprit, iar pe pietele ca Romania, unde existau cresteri semnificative, piata a stagnat”, spune pentru revista Biz Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al  Asociatiei “Berarii Europei”. “Pe viitor, cred ca efectele crizei vor continua cel putin pana la finele lui 2012 si nu cred ca vor aparea cresteri semnificative in anii urmatori”, continua Bergeron.

El adauga ca, din informatiile furnizate de la producatorii de bere, starea de spirit nu este nici catastrofica, dar nici extrem de optimista. De la debutul crizei economice, producatorii de bere din Europa s-au confruntat cu o serie de piedici, printre care cresterea pretului de productie, incertitudinea ce planeaza deasupra schimbarilor fiscale, cresterea taxelor sau schimbarea comportamentului consumatorului in functie de pret. In primul trimestru al anului 2009, doi dintre cei mai mari producatori de bere din lume – SABMiller si Heineken – au  raportat o scadere a cererii pe baza dificultatilor economice, in timp ce in al treilea trimestru al anului 2008, cand criza isi intrase in drepturi deja, Marea Britanie, de exemplu, a inregistrat o scadere a consumului cu 8,3% fata de aceeasi perioada din anul 2007.

“Dincolo de 2015 cred ca vor aparea iar semnale pozitive, dar procesul va fi lent si producatorii de bere vor continua sa  sufere”, spune Pierre-Olivier Bergeron. El crede ca, in 2011 si 2012, industria berii va avea   probleme in toata Europa, dar s-ar putea ca in Europa Centrala si de Est sa apara primele semne pozitive, mai ales comparativ cu pietele mature. Productia de bere in Europa se ridica la 430 de milioane de hectolitri hl) pe an, dintre care 397 milioane hl de bere  sunt consumati pe plan local, restul fiind exportati. Astfel,  producatorii au incercat sa contrabalanseze scaderile inregistrate pe pietele locale prin exporturi. Secretarul general al Asociatiei “Berarii Europei” estimeaza ca, in urma crizei, productia va scadea sub 400 milioane hl pe an. La fel si consumul pe cap de locuitor, mai ales in statele unde acesta depaseste 100 de litri. “Consumul in tari ca Romania a crescut semnificativ dupa 2000, acum stagneaza, dar probabil va reveni la crestere”, spune Pierre-Olivier Bergeron despre consumul de bere pe cap de locuitor din tara, care in anul 2009 se ridica la 81 de litri.

Taxe pe cinste

Nivelul taxelor impuse producatorilor de bere din Batranul Continent difera foarte mult de la un stat la altul, cea mai favorizata fiind industria berii din Romania, unde accizele ajung la 8,98 de euro pe hectolitru, in timp ce la polul opus se afla Norvegia, cu 240,6 euro/hl. In perioade de criza, guvernele cauta bani si solutii, de cele mai multe ori pe termen scurt, si exista tentatia sa fie vizate accizele la bere. “Cateva luni vor creste veniturile, dar apoi incep problemele”, avertizeaza reprezentantul berarilor europeni. “Consumul scade, ceea ce duce la micsorarea numarului  locurilor de munca si chiar la inchiderea unor fabrici de bere, deci efectele sociale si economice pe termen mediu si lung pot fi grave”, mai spune Bergeron.

Un calcul realizat de firma de consultanta si audit financiar PricewaterhouseCoopers arata efectele negative ale majorarii accizelor cu 20%, printre care se numara scaderea consumului cu 3,32%, in conditiile in care scaderea cu 1% a consumului duce la disparitia a 0,75% din numarul angajatilor in mod direct in industrie. Aceasta masura, mai arata calculul PwC, ar duce la pierderea a peste 70.000 de locuri de munca la nivel european si un impact negativ asupra profiturilor, care ar scadea cu 11,75%. “Producatorii sunt obligati sa isi revizuiasca planurile de investitii, asa ca se creeaza un efect in valuri, care poate dura la nesfarsit si afecteaza producatorii si consumatorii si in cele din urma bugetul statului”, spune pentru revista Biz Pierre-Olivier Bergeron. “Apar efecte economice, dar si sociale”, conchide secretarul general al Asociatiei “Berarii Europei”.

Romania: semeni hamei, culegi furtuna

Tendintele negative se propaga cu rapiditate si la noi, unde piata berii inregistra la inceputul anului trecut o scadere cu 13% fata de anul 2009. Consumul de bere pe cap de locuitor, care in 2009 atingea 93 l/an, s-a apropiat anul trecut de media inregistrata in anul 2006, de 81 de litri. Se pare ca marea majoritate a romanilor prefera berea produsa local, ceea ce explica ponderea relativ scazuta a importurilor, care se situeaza sub 1% din totalul vanzarilor. Importurile au scazut in 2009 la 0,17 milioane hl, de la 0,5 milioane hl, cat erau importate in anul 2008. Totodata, exporturile au inregistrat un drum ascendent, de la 0,06 milioane hl la 0,17 milioane hl. Veniturile din accize, TVA si alte contributii ale industriei au adus bugetului de stat 680 de milioane de euro. Dintre acestea, TVA-ul pe vanzari se ridica la 334 milioane de euro, in timp ce veniturile din accize ajungeau, in anul 2008, la 163 de milioane de euro. 

Diversitate record

Cel de-al doilea obiectiv turistic ca importanta din Bruxelles, Delirium Café, este vizitat zilnic de aproape 2.000 de clienti, care trec pragul berariei pentru a degusta din cele peste 2.004 sortimente de bere din intreaga lume, performanta intrata in Cartea Recordurilor

Pe masura ce pasii te poarta in jos pe scarile renumitei berarii si forfota devine tot mai intensa, tranzitia catre lumea cultului pentru licoarea pe baza de apa, hamei si malt este completa. Aici, vizitatorii sunt intampinati de peste 2.000 de sortimente de bere din toate colturile lumii, de toate culorile si pentru toate gusturile. Scaunele, asezate in jurul unor butoaie uriase folosite pe vremuri la depozitarea berii, fac fata unui flux zilnic de aproape 2.000 de vizitatori, care incearca sortimente de  bere din cele mai indepartate meleaguri. Fumul degajat de tigari se ridica alene catre tavanul pub-ului, ticsit cu tipsii care au adus pahare si halbe de bere in localuri din toata lumea, dar abia dupa ce trece de partea superioara a alambicurilor uriase ce atarna deasupra meselor.

Nicaieri pasiunea pentru bere nu este mai bine simtita ca in Delirium Café. Cu toate acestea, Joël Pécheur, unul dintre cei doi fondatori ai berariei, spune pentru revista Biz ca a optat pentru industria berii din motive personale si ca nu este tocmai un iubitor al berii. “Am descoperit ca sunt o multime de personalitati interesante si, pe atunci, era sfarsitul unei lumi vechi, se intamplau multe lucruri noi”, isi aminteste Joël Pécheur de primele zile din viata de antreprenor.

La acea vreme, in anul 1981, beraria avea numai doi angajati. Acum, meniurile amplasate pe mesele localului sunt mai groase decat o carte de telefon, dar industria romaneasca nu are niciun reprezentant in randul celor peste 2.000 de sortimente disponibile. Succesul unuia dintre cele mai indragite obiective turistice din capitala Uniunii Europene a depasit granitele tarii si o plimbare prin Japonia, Franta sau Italia poate incrucisa drumul turistilor cu brandul Delirium, prezent prin franciza in aceste state. “Filosofia este aceeasi, indiferent ca este vorba de bere sau de bauturi spirtoase”, continua Joël Pécheur, care detine si brandul Floris, unde se servesc cocktailuri si bauturi spirtoase. “Imi doresc sa ofer cea mai larga varietate de bauturi, accesibile tuturor, si sa dau ocazia oamenilor sa se simta bine, dar sa evite excesele.