Vine vremea vinului

Românii prind, încet-încet, gustul vinului de calitate, pe măsură ce tot mai mulți antreprenori, pasionați de universul fascinant al oenologiei, deschid noi crame și podgorii, care se luptă de la egal la egal cu producătorii tradiționali. Somelieri străini, participarea la târguri internaționale, precum și pariul pe turismul viticol sunt doar câteva dintre armele care îi fac pe antreprenori să vadă jumătatea plină a paharului, în ciuda provocărilor din domeniu.

Apariția unor producători noi, mai mici sau mai mari, au făcut ca piața românească a vinului să fie una efervescentă. Aurelia Vișinescu, oenolog de meserie și Managing Partner al Cramei Domeniile Săhăteni, face vinuri de mai bine de 20 de ani și spune că piața locală este într-o continuă dezvoltare, atât din punctul de vedere al producătorilor, care vin cu produse noi, cât și din punctul de vedere al consumatorului.

„Începem să avem un consumator din ce în ce mai cultivat, care experimentează, e interesat de vinuri și de tot ce înseamnă drumul de la strugure la pahar. Mă refer aici în special la consumatorii din mediile urbane, care au deschidere în ce privește această cultură și care au și resursele necesare pentru a investi în această pasiune“, spune Aurelia Vișinescu. Anul acesta a încheiat investiția într-o plantație nouă de 14 hectare, a achiziționat alte 18 hectare de teren viticol pentru replantare și se așteaptă ca vânzările Cramei Domeniile Săhăteni să atingă o creștere de 35% la sfârșitul anului.

4 milioane de hectolitri este producția națională în acest an, potrivit estimărilor Patronatului Național al Viei și Vinului

struguri podgorie

© Elena Ray Microstock Library © Elena Ray

Vânzările brandului Domeniile Sâmbureşti, parte a grupului de firme Valvis Holding, sunt, de asemenea, în creștere – cu 24% de la începutul anului față de aceaşi perioadă a anului precedent. Dar ținând cont de faptul ca vânzările de vin cresc în anotimpul rece, Valentina Vesler, director de comunicare la Valvis Holding, se așteaptă ca această creștere să fie chiar depășită în a doua parte a anului și precizează că Chardonnay și Roze merg excepțional, creșteri înregistrându-se și la vinurile roșii. Valentina Vesler crede că dezvoltarea surprinzătoare a pieței românești se datorează  mai multor factori – începând de la investițiile în sector, dezvoltarea internetului și implicit a circulației informației și nu în ultimul rând datorită dezvoltării extraordinare a retailului modern. „În ultimii 20 de ani, vinurile românești au intrat într-o altă grilă de valori și repere în ceea ce privește gusturile și tendințele, astfel că mulți producă­tori au fost determinați să își schimbe viziunea de business și să pună accent mai mult pe calitate decât pe cantitate. În toată aceasta ecuație consumatorul a avut un cuvânt greu de spus, dictând re­perele de calitate prin așteptările sale“, spune Valentina Vesler.

Și Mihail Rothenberg, proprietarul Cramelor Rotenberg, spune că domeniul oenologic s-a schimbat enorm în ultimii 10 ani. „Datorită retehnologizării cramelor cu bani europeni nu mai există vinuri proaste. Cele excepționale sunt încă rare, dar au început să apară. Ele necesită o cu totul altă atitudine“, spune Mihail Rothenberg. Antreprenorul adaugă însă că lipsește grija proprietarului pentru fiecare viță, fiecare ciorchine, fiecare butoi, adică micromanagementul.

Cea mai mare creștere a producției a fost înregistrată în această toamnă în zona Vrancea, unde se va produce cu 20% mai mult față de anul anterior

Vorbim despre un domeniu în care provocările sunt la tot pasul. Fiecare an de recoltă este diferit, vinul în sine evoluează de la un an la altul, iar producția depinde foarte mult de condițiile meteorologice. Totodată, pentru dezvol­tarea unei afa­ceri profitabile este nevoie de o bună bază legală, iar în domeniul vini-viticol reglementările legale sunt foarte numeroa­se: de la maniera în care se cultivă suprafețele cu viță de vie până la compoziția vinului, etichetare, alegerea denumirii vinurilor cu res­pectarea normelor de proprietate intelectuală ori procedeele de vinificație. „Și în cazul Avincis provocările au fost mari, fiind vorba de vinuri premium supuse unor rigori și mai mari. De asemenea, avem de-a face cu o permanentă schimbare a tendințelor consumatorilor, care ne determină să adaptăm oferta noastră de vinuri şi să menținem un nivel constant al calității acestora“, spune Andreea Micu, care deține împreună cu părinții, Valeriu şi Cristiana Stoica, podgoria Avincis din zona Drăgăşani.

Creșterea cererii a venit însă la pachet cu o sofisticare a clienților, care își doresc vinuri de calitate, mai complexe, iar faptul că piața este competitivă i-a făcut pe producători să crească investițiile și să fie mai atenți la inovațiile în domeniu. În cazul Domeniilor Sâmburești, mare parte a investițiilor din ultimii ani au fost în replantarea viilor și în retehnologizare. „Până acum au fost replantate 310 hectare din cele 500 existente aparținând companiei. Sâmburești continuă strategia de dezvoltare și replantare a viei, aducând și soiuri noi pentru România. Acest lucru implică foarte mult și partea de cercetare, cramele Sâmburești beneficiind de consultanța specialiștilor italieni pentru a asigură o calitate constantă și de top a gamelor noastre de vinuri“, arată Valentina Vesler.

Turism de podgorie

„Desfășurăm un proiect în cadrul căruia plantăm încă trei hectare de viță de vie, dintre care două de Negru de Drăgășani și un hectar de Fetească Neagră, cu un buget aproximativ de 60 – 70.000 euro. Am decis să facem investiții în echipamente agricole şi de cramă, în vederea creşterii calității lucrărilor agricole, viticole şi proceselor de vinificație. Aceste investiții se ridică la 50 – 60.000 euro“, spune Andreea Micu. Au fost făcute investiții în dezvoltarea segmentului oenoturistic, astfel că Avincis a ajuns la o capacitate de cazare de 28 de persoane în regim double sau 14 persoane în regim single.

vinuri

© Danijelm Dreamstimecom

În ultimii ani, tot mai mulți români sunt atrași de degustările de vin, dar și de poveștile din spatele cramelor, iar turismul viticol este în creștere. Numărul cramelor care pot primi turişti în vizită pentru a le prezenta vinurile şi podgoriile şi a ajuns în această vară la 60, potrivit unei analize a CrameRomania.ro, care arată că în țara noastră sunt 140 de astfel de unități care produc vin îmbuteliat.

În creștere este și exportul de vinuri românești. România a exportat anul trecut aproape 14 mili­oane de litri de vin în valoare totală de 24 milioane de euro, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri – APEV România. Cele mai importante piețe de export pentru vinurile produse local sunt Marea Britanie, Germania, Olanda și Bulgaria, dar vinurile românești ajung și în China, Statele Unite ale Americii sau Canada. La nivel de vo­lume, aproape 80%, mai e­xact 11 milioane de litri de vin în valoare de 17 milioane de euro, au fost vânduți către piețele din Europa, iar restul de 22%, adică 3 milioane de litri în valoare de 7 milioane de euro, au fost comercializați către alte state din afara continentulului nostru.

Grupul Cramele Recaș administrează o suprafață de aproximativ 1.100 de hectare de viță de vie în județele Timiș și Arad și exportă mai mult de jumătate din producție. „Exportăm în principal în țările europene, Marea Britanie  – unde vinurile din toate părțile lumii trebuie să treacă cel mai dificil de piață pentru a fi luate în considerare pentru listări – fiind principala noastră piață externă în acest moment“, spune Ciprian Roșca, director comercial la Cramele Recaș. În prima parte a acestui an, vinurile Cramelor Recaș au intrat pe piața germană, dar și pe piețele din Myanmar, diferite provincii din Canada sau Australia.

foto: www.dreamstime.com