CEO pentru România – Ioan Cocan, Tremend

Ce face o companie să fie performantă, să se dezvolte și să se diferențieze de alte companii? Dar o țară? Poate fi România condusă așa cum este condusă o companie?

Am provocat mai mulți CEO, unii dintre ei și antreprenori, la un exercițiu de imaginație și ne-au împărtășit primele  5 măsuri pe care le-ar lua dacă ar fi directori generali ai companiei numite România. Care ar fi cele mai importante proiecte pe care s-ar concentra pentru a face “compania” mai performantă și ce stă în spatele obiectivelor pe care și le-au propus?

Iată ce ne-a răspuns Ioan Cocan Founder & Managing Partner, Tremend:

Îmi place să gândesc în termeni de echipă-procese-proiecte/clienți. Pe primul loc este echipa (adică cetățenii) și aici văd două componente esențiale: educația și sănătatea. În partea de procese, mă gândesc la infrastructura generală cu două direcții importante: infrastructura fizică și cea digitală. Proiectele se referă la susținerea sectoarelor cheie. Și apoi trebuie identificați și cultivați clienții pentru proiecte. Să le luăm pe rând:

1.Echipa/cetățenii: educație și sănătate

Proiectele se fac cu o echipă bine educată și motivată. Educația trebuie să fie la toate nivelurile, inclusiv (și mai ales) în top management, apelăm la consultanți externi experimentați, alternativa la a învăța din propriile greșeli. Nu trebuie să reinventăm roata. În general, educația trebuie să fie foarte aplicată și programele trebuie să fie la zi, pentru a stârni interesul studenților. Accesul la educație în străinătate este facil și există un interes activ de a aduce studenți în facultățile externe, practic un motor pentru economiile respective. O măsură bună ar fi suplimentarea locurilor de studiu în domeniile unde cererea din piață este mare, cum este IT-ul. O altă măsură ar fi creșterea educației în antreprenoriat și susținerea de proiecte de cercetare-dezvoltare. Aici sunt oportunități bune în cercetările cu fonduri europene, sunt țări care au excelat, cum ar fi Spania. Antreprenoriatul în România este din ce în ce mai prezent, s-a dezvoltat natural și acum există acces la fonduri, mentoring și exemple de succes. Sănătatea are varii componente, de la plata serviciilor medicale la încurajarea sportului în școli. N-aș putea da măsuri concrete, dar sigur este o axă prioritară.

2.Infrastructura fizică: drumuri, autostrăzi, aeroporturi

Sunt din Brașov, locuiesc în București și am petrecut multe ore pe DN1, blocat în trafic, ca mulți alții. O știm deja, lipsa infrastructurii este o mare frână în dezvoltarea economiei. Uitându-ne la productivitatea câștigată din dezvoltarea infrastructurii din Statele Unite din timpul lui Eisenhower, era de 30% imediat și impactul era resimțit ca aproape 10% în anii ’80. E un efort mare, dar răsplata este pe măsură și până la urmă, în lipsa infrastructurii, prețul plătit este mai mare.

3.Procese: digitalizare la toate nivelurile

Este o componentă transversală, cu impact în toate sectoarele. Știm exemplul Estoniei în eguvernare, impactul nu este doar o mai bună funcționare internă, ci și o mai mare atractivitate pentru investiții. Deși România este în urmă la implementarea de măsuri în zona aceasta, este posibil să facem un mare pas înainte prin implementarea directă a unor tehnologii de ultimă oră: blockchain sau Internet of Things sunt câteva dintre ele. Știm toți că România beneficiază de o conectivitate la internet foarte bună, am ajuns mai târziu să facem infrastructura, dar s-au implementat direct arhitecturi pe fibră optică în timp ce alte state sunt mult în urmă. Blockchain, o tehnologie apărută în ultimii ani, are aplicabilitate spre exemplu în scenarii de tipul proof of existence (dovada existenței), ceea ce ar ușura fluxurile de obținere de certificate de la anumite autorități. Implementările sunt actuale, facem deja proiecte blockchain pentru clienți privați și pot include vot anonimizat, contracte smart sau anonimizare în zona de sănătate. Pe lângă îmbunătățirile la nivelul central, e nevoie de educație și susținerea de implementări în companiile mici și mijlocii, care au nevoie de sisteme ERP, CRM, ecommerce și altele. Deși sectorul IT este foarte dezvoltat în România, companiile locale concurează pentru echipă sau servicii cu companiile străine sau care au clienți străini. Proiectele de competitivitate pe fonduri europene sau alte fonduri sunt foarte utile în acest sens.

4.Proiectele: creșterea sectoarelor cheie

România are câteva sectoare în care excelează și care trebuie susținute. IT-ul, construcția de mașini, agricultura sunt câteva dintre ele. Sunt deja inițiative în susținerea lor, probabil se pot extinde și se pot identifica și altele. În toate, digitalizarea este esențială, spre exemplu Industry 4.0, ceea ce reprezintă a patra revoluție industrială, prin automatizare, inteligență artificială și IoT (Internet of Things).

5.Clienții: internaționalizarea afacerilor românești

Sunt multe afaceri românești care se pot extinde pe piețele externe. Și aici există deja inițiative, Tremend tocmai a fost expozant la un congres de IoT în Barcelona, prin intermediul România IT. Internaționalizarea aduce și nevoia de competitivitate și inovație. Într-o piață globală, companiile devin agile și găsesc modalități de a se face competitive, de a se transforma. Asta duce și la creșterea în lanțul valorii. Spre exemplu, în IT s-a pornit cu outsourcing, acum companiile românești au experiența de a face consultanță avansată, de a face inovație și dezvoltare de produse proprii. Indiferent de măsurile sau soluțiile alese, abordarea ar trebui să fie agilă. Proiectele software moderne se dezvoltă în acest fel, urmărind la intervale regulate rezultatele, ceea ce permite eventuala schimbare a inițiativelor și chiar renunțarea la cele neperformante. Nu mai există proiecte în care rezultatele se văd după câțiva ani, în software se spune: “Working software is the primary measure of progress” (“Software-ul funcțional este principala măsură a progresului”), ceea ce ar trebui să fie valabil și la proiectele unei țări.