Crisis Desk AI, instrumentul care ajută companiile în menținerea reputației

Crisis Desk AI, instrumentul care ajută companiile în menținerea reputației

Reading Time: 3 minute

Crisis Desk AI este primul agent AI lansat de Rogalski Damaschin și marchează un nou pas în dezvoltarea de soluții bazate pe inteligență artificială pentru comunicare strategică. Instrumentul amplifică expertiza umană, oferind organizațiilor un cadru inițial rapid de analiză și decizie pentru situațiile care pot avea impact negativ asupra reputației lor. Am vorbit cu Eliza Rogalski, Managing Partner Rogalski Damaschin și am aflat mai multe detalii din culisele lansării, precum și despre ceea ce va urma.

Crisis Desk AI este primul agent AI pe care l-ați lansat și marchează un nou pas în dezvoltarea de soluții bazate pe inteligență artificială pentru comunicare strategică. Ce v-a determinat să faceți acest pas și de ce tocmai acum?

Crisis Desk AI este un instrument de consultanță strategică pentru managementul comunicării de criză, construit ca agent AI, care încorporează metodologia agenției în acest domeniu, perfecționată în peste 20 de ani de expriență. Este un instrument care nu ar fi fost posibil fără substratul tehnologic, pentru că reduce la câteva minute timpul necesar analizei datelor și dezvoltării unor scenarii de răspuns la o criză. Lucrăm la acest produs de anul trecut, când în cadrul rețelei de agenții independente din care facem parte – PROI – s-a constituit un grup de lucru pentru a accelera adopția AI-ului în modul de lucru al agențiilor membre.

Colegii mei au venit apoi acasă și au creat propriul task-force pentru a explora cele mai potrivite domenii de aplicare și în urma mai multor deliberări am decis ca primul produs dezvoltat să fie acesta – un instrument care să susțină echipele de management, celulele de criză, persoane implicate în conflicte sau situații cu risc reputațional – în procesul de decizie cu privire la răspunsul cel mai potrivit în astfel de evenimente.

Care sunt principalele țeluri pe care le aveți cu acesta în primul an?

În primul an, ne dorim să avem o bază cât mai mare de testare a instrumentului, pentru a-i putea înțelege limitele și potențialul încă neexplorat. Am lansat Crisis Desk AI pe piața românească acum o lună și primele rezultate sunt mai mult decât încurajatoare: peste 150 de situații cu potențial de risc au fost testate în acest instrument, ceea ce arată că el răspunde unei nevoi reale a mediului de business, de a se proteja mai bine în fața unor riscuri cum sunt dezinformarea, deficitul de atenție al publicului, lipsa de implicare a multor influenceri și lideri de opinie atunci când brandurile și organizațiile au mai multă nevoie de ei.

Cât a durat de la idee și până acum?

Întregul proces a durat aproximativ nouă luni, din care mai bine de jumătate au fost alocate procesului de configurare a instrumentului, iar restul pentru testare și adaptare.

Care au fost etapele și cele mai mari provocări?

Am explicat mai devreme, însă cred că cea mai mare provocare, dacă pot să o numesc așa, a fost discuția dintre noi dacă nu cumva acest instrument ne erodează baza de servicii de consultanță. Am descoperit împreună că inclusiv noi îl putem utiliza pentru proiectele de consultanță în care avem nevoie să înțelegem rapid implicațiile unui volum mare de date și informații, că ne ajută în analiză și ne ghidează structurarea unor propuneri complete și personalizabile.

Cu ce companie ați lucrat în dezvoltarea acestuia și cum ați ales-o?

Este un instrument dezvoltat 100% intern în care am implicat în etapa finală o agenție de web design – Pixel Makers – pentru configurarea unui shop care va fi lansat după ce îi vom implementa modelul de monetizare.

Cum se încadrează agentul AI în întreaga strategie a agenției și cum va impacta departamentul specializat pe care îl aveți în acest moment?

Este un instrument care ușurează în primul rând munca noastră și am fi putut să îl păstrăm doar pentru noi, ca pe un avantaj competitiv. Am considerat însă că managementul crizelor a devenit o chestiune de igienă organizaţională. Nimeni nu mai face nimic în România pentru a combate dezinformarea, fenomen care agravează orice situație de criză prin faptul că poate conduce la o escaladare rapidă și la o degradare neprevăzută a situațiilor. Am hotărât că, dacă e în puterea noastră să fim de ajutor organizațiilor din România în acest context, să o facem și să lăsăm instrumentul public.

Ce îi lipsește în acest moment industriei de PR din România, în ceea ce privește partea de crisis management?

Nu cred că industriei de PR i-ar lipsi ceva, cred că mai degrabă pot să constat o educație insuficientă în mediul de business cu privire la prevenirea și anticiparea crizelor.

Care sunt cele mai mari probleme pe care le vedeți din partea companiilor când vorbim de situații de criză și de ce?

Astăzi, cea mai mare problemă este lipsa de pregătire pentru a combate dezinformările. Așa cum am mai spus, dezinformarea nu este în sine o cauză pentru situații de criză, ci un factor agravant cu care organizațiile nu s-au mai confruntat până acum.