Luminița de la capătul pandemiei. Cu cât va crește economia României în 2021?

Luminița de la capătul pandemiei. Cu cât va crește economia României în 2021?

Comisia Europeană (CE) estimează o revenire a economiei României în acest an și prognozează o creștere cu 3,8% a Produsului Intern Brut real în 2021 şi un avans de 4% în 2022.

Creșterea se datorează consumului privat și investițiilor, iar prognoza de iarnă a CE estimează o revenire puternică a consumului privat în cea cea de-a doua parte a anului, pe măsură ce vaccinarea va duce la o ridicare graduală a restricțiilor.

„Consumul este aşteptat să rămână robust în 2022. Investiţiile vor rămâne solide de-a lungul orizontului de prognoză, sprijinite de sectorul construcţiilor. Exporturile sunt aşteptate să îşi revină pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice în rândul principalii parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, contribuţia exporturilor nete ar urma să rămână negativă de-a lungul orizontului de prognoză. Cheltuielile viitoare care au legătură cu Facilitatea de revenire şi rezilienţă nu au fost incluse în această prognoză”, se arată în document.

În prognoza de toamnă, CE estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în 2021, respectiv 3,8% în 2022, după o cădere de 5,2% în 2020.

În ceea ce priveşte inflaţia, Comisia Europeană precizează că majorarea preţurilor la petrol precum şi liberalizarea pieţei de electricitate la 1 ianuarie ar urma să conducă la majorarea ratei medii anuale a inflaţiei până la 2,6% în 2021, de la 2,3% în 2020, urmând să se reducă uşor la 2,4% în 2022.

Grad ridicat de incertitudine și riscuri semnificative

Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.

Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică.

De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune. 

În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate.

Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.

La nivelul întregii Uniuni Europene, Comisia Europeană estimează că economia UE va creşte cu 3,7% în 2021 şi cu 3,9% în 2022, în timp ce economia zonei euro va creşte cu 3,8% atât în 2021, cât şi în 2022.

În plus, se preconizează că economiile din zona euro şi din UE vor atinge nivelurile de producţie anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creştere peste aşteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 şi în 2022.