Interviuri Sustenabilitate

The Climate School: Transformare de business pentru sustenabilitate

23 mai 2024 3 min

The Climate School: Transformare de business pentru sustenabilitate

Reading Time: 3 minute

Într-o economie în care schimbările climatice și sustenabilitatea își fac simțită prezența în deciziile de business, se conturează o nevoie tot mai mare de transformare a modelului de business curent.

Alina Vasile-Floroaie, consultant specializat pe strategii de sustenabilitate și fondatoarea The Climate School, analizează cele mai recente tendințe în transformarea modelului de business, obstacolele întâmpinate de companii în acest proces și motivele pentru care companiile adoptă un model de business orientat către durabilitate.

Care este cererea în acest moment și cum vezi evoluția ei din ultimii ani?

Cererea pentru consultanță în sustenabilitate a crescut relativ stabil în ultimii ani, premergători CSRD. Dar acum, cu obligativitatea raportării, companiile se grăbesc să își creeze capacitatea, în primul rând, de a raporta (mai ales cei care nu au raportat voluntar până acum) și, în paralel, de a-și transforma modelele de afaceri. În mare parte, această cerere este, deocamdată, impulsionată de reglementări. Dar leadership-ul lor înțelege din ce în ce mai bine nevoia de transformare dincolo de optimizările de cost și raportare.

Pentru că a realiza și publica un raport de sustenabilitate nu înseamnă că ai un business sustenabil. Recent, în cadrul Cluj Innovation Days, am avut discuții îmbucurătoare legate de necesitatea schimbării mentalităților și a educării forței de muncă în acest sens. Tendința va continua în anii următori, pe măsură ce presiunea din partea clienților, a investitorilor și a reglementatorilor va crește. În zona de responsabilitate socială, am avut discuții legate de nevoia de abordare strategică, astfel încât impactul să fie cât mai puternic.

Care sunt principalele tendințe pe care le observi în ceea ce privește transformarea modelului de business? 

Peisajul economic traversează o perioadă de schimbări fără precedent. Digitalizarea transformă rapid industriile, în timp ce preocupările legate de sustenabilitate se impun în prim-planul strategiilor corporative. Pentru a prospera în acest mediu, companiile trebuie nu numai să adopte inovația, ci și să o integreze perfect cu obiectivele lor de sustenabilitate. Termenul „transformare” este folosit des astăzi, dar semnificația sa diferă în funcție de persoană sau companie.

Când vorbim de transformare, vorbim de oportunitatea de a ne stabili niște obiective ambițioase și îndrăznețe, care depășesc schimbările graduale. Astfel, vorbim de oportunitatea de a regândi modelul de business și pe cel operațional pentru a livra o valoare excepțională, ceea ce implică decizii strategice care afectează domeniul în care companiile operează, modul în care funcționează și performanța. În România, observăm o creștere a interesului companiilor de a adopta modele de afaceri orientate spre sustenabilitate.

Având în vedere profilul companiilor, multe fiind active în producție, se pune accent pe modele de economie circulară, unde interesul este de a reduce risipa resurselor, de a refolosi și recicla. Și, eventual, de a crea produse cu o durată de viață mai lungă. Importanța impactului social devine
mai pregnantă, companiile cu istorie de CSR dorindu-și acum să revizuiască și să acționeze mai strategic în această zonă filantropică. 

Care sunt cele mai comune obstacole pe care companiile le întâlnesc în timpul procesului de transformare a modelului de business?

În primul rând, orice transformare cere timp și are nevoie de un management al schimbării destul de eficient. Stabilirea unor așteptări nerealiste poate fi o mare provocare. Acum câțiva ani, transformarea sustenabilă se lovea de lipsa de implicare a leadership-ului. Astăzi, este un exercițiu de comunicare și creare a unor relații de încredere, atât pe plan intern (cu angajații), cât și extern (cu consumatorii, investitorii etc.).

În timpul unei transformări organizaționale, angajații trebuie să aibă încredere că noua viziune a companiei îi va ajuta și pe ei, la nivel personal, dar și să se simtă motivați să muncească pentru implementarea viziunii. Obstacolul pe care îl menționează multe companii este costul acestei transformări. Dar acum costul netransformării va fi mai mare, nu doar din cauza penalităților, ci şi a penalizărilor din partea clienților, a consumatorilor și a investitorilor. Integrarea sustenabilității în întregul lanț de aprovizionare poate fi complexă și dificilă pentru companii, necesitând dezvoltarea unei capacități și a unor procese prin care să influențeze schimbarea în deciziile de aprovizionare luate de furnizorii lor.

Este esențial ca aceste companii să stabilească o strategie de sustenabilitate, care să reprezinte baza de referință înainte de începerea procesului de transformare, urmând apoi să monitorizeze diferiți indicatori în timp, pe măsură ce implementează inițiative de sustenabilitate.

Care sunt cele mai frecvente motive pentru care companiile adoptă un model de business orientat către durabilitate? 

Companiile se orientează către modele de afaceri durabile din dorința de a reduce costurile prin eficientizarea resurselor (inclusiv eficientizarea energetică) și minimizarea deșeurilor, ceea ce poate aduce economii semnificative. În plus, popularitatea în creștere a produselor și serviciilor sustenabile stimulează, evident, vânzările, iar o reputație solidă în domeniul sustenabilității atrage clienți, investitori și, din ce în ce mai mult, talente valoroase.

Aceste companii sunt mai rezistente la riscuri, fiind pregătite să facă față mai bine provocărilor precum schimbări climatice sau crize de resurse. Pe de altă parte, unele companii ezită această abordare din cauza lipsei de informații privind beneficiile sustenabilității, a costurilor inițiale percepute ca fiind ridicate, a resurselor insuficiente sau din cauza unei rezistențe interne la schimbare. Această dilemă reflectă provocările și oportunitățile inerente tranziției către practici de afaceri mai responsabile față de mediu și societate. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 383 (16 mai – 16 iunie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Array

Articole pe aceeași temă: