11 tendințe pentru 2021: Cum va arăta lumea post-pandemie și care sunt caracteristicile "noului normal" - Revista Biz

Reading Time: 7 minute

De-abia așteptăm să scăpăm de 2020, un an care ne-a dat peste cap viețile și a schimbat probabil irevocabil lumea în care trăim în moduri pe care nici nu ni le imaginam acum 12 luni. Dar ce va aduce 2021 în acest nou context incert?

Este întrebarea de la care a pornit Marian Salzman, Senior Vice President, Global Communications, Philip Morris International, pentru provocarea sa anuală de a identifica tendințele majore pentru următorul an. Nu este de mirare că raportul ei privind tendințele pentru 2021 se numește „Zoomsday Predictions„, fiindcă Zoom a fost cuvântul de ordine al realității remote din 2020.

În raportul pentru 2021, Marian Salzman face o paralelă interesantă între situația din 2020 și Y2K, panica informatică din 1999 care i-a făcut pe mulți experți să se teamă de un dezastru de proporții planetare la trecerea în anul 2000, din cauza posibilei defectări a tuturor computerelor din cauza faptului că foloseau pentru a calcula data în care se află folosind doar ultimele două cifre pentru an.

„Mi se pare foarte util să privesc prezentul și viitorul prin prisma trecutului, observând paralele evidente între anul care a trecut și Y2K, dar și în comparație cu pandemia de gripă din 1918. Așa abordez identificarea tendințelor, care se bazează pe recunoașterea unor tipare, pe căutarea semnalelor printr-o multitudine de surse de informare. (…) În timp, tiparele pe care le detectez încep să spună povești despre direcțiile în care se îndreaptă culturile, comunitățile și societatea în general”, se arată în deschiderea raportului „Zoomsday Predictions”.

Iată cele 11 tendințe identificate de Marian Salzman pentru 2021, dar și pentru ceilalți ani care vin:

Zoom in (și zoom out)

Lunile de izolare și de lucru de acasă ne-a făcut să reevaluăm direcția în care ne conducem viața și una dintre consecințele acestei perioade de reflecție este apariția unui nou tip de „localism”, care ne determină să facem „zoom in” ca să ne conectăm cu oamenii și businessurile din jurul nostru. Vrem să ne îmbunătățim casa, ca să ne servească mai bine în noile condiții. De cealaltă parte, avem parte și de „zoom out”, ca să vedem mai bine ce se întâmplă în lume și să luptăm contra unor tare precum inechitatea socială sau rasismul. Intrăm într-o nouă eră a comunităților locale.

Timpul și spațiul își pierd liniaritatea

Ne plăcea să credem că timpul este ordonat și că astfel ne putem organiza eficient viața. Dar pandemia de COVID-19 ne-a făcut să regândim timpul și liniaritatea lui. De ce să ne mai agățăm de formate de lucru depășite, cu program fix, care se bazau pe prezența noastră într-un anumit loc și pentru un anumit interval. Asistăm la trecerea către noi idei legate muncă, precum săptămâna de lucru de 4 zile sau săptămâna de lucru personalizată, în care fiecare își va alege intervalele în care să lucreze. Flexibilitatea va fi cuvântul de ordine și productivitatea va fi regândită în noul context. „Vom munci mai puține ore, dar mai inteligent. Auzim de mult timp asta, dar oare vom reuși să facem asta în sfârșit?”, se întreabă Marian Salzman.

Întoarcerea la comunitate

După aproape un secol de individualism, anul acesta oamenii s-au îndreptat tot mai mult către comunitate. Culmea, în momentul în care întâlnirile fizice nu erau posibile, așa că a apărut conceptul „together apart” (împreună la distanță). Este vorba mai puțin despre proximitate și accesibilitate, și mai mult despre intimitate și conexiune. În plus, pandemia ne obligă să colaborăm, fiindcă nu poate fi depășită individual, ci doar printr-un efort concertat la nivel global. Va aduce asta mai multă colaborare peste granițele tradiționale sau segregarea în triburi ostile? Vom vedea ambele tendințe și depinde doar de noi să mișcăm lucrurile în direcția pozitivă.

Realul devine ireal, irealul devine real

Ne așteaptă o integrare mai inteligentă și mai profundă a lumii reale cu cea virtuală. Deși lucrul de acasă are multe avantaje, implică și costuri deloc de neglijat, fiindcă granița dintre casă și muncă pare să dispară cu totul. Apare o nevoie de real, de autenticitate și de „pauze” de online. Deși internetul ne-a salvat în această pandemie, am descoperit și nevoia de a face lucruri dincolo de ecrane.

Vremea dronelor și a boților

Cum oamenii s-au dovedit în aceste luni a fi o vulnerabilitate pentru business, pandemia a accelerat enorm automatizarea. Folosirea de soluții software care să înlocuiască munca repetitivă făcută de angajați, ba chiar și apariția unor roboți care pot lucra în depozite, fabrici, dar și în restaurante ne arată că tehnologia ne poate înlocui. Este o perspectivă sumbră pentru mulți dintre angajații care ocupau aceste joburi din zona de entry-level, dar reprezintă o oportunitate pentru zona de învățământ, care poate oferi programe educaționale adaptate noii realități.

Pregătiți pentru orice

Așa numita „bunker mentality”, în care oamenii se pregătesc pentru „sfârșitul lumii”, orice ar însemna acest lucru, începe să câștige tot mai mulți adepți. Desigur, nu toată lumea își va face un buncăr cu toate cele trebuincioase supraviețuirii autonome pe termen mai lung, dar oamenii vor face stocuri și inclusiv complexele rezidențiale ar putea avea zone dedicate stocării lucrurilor de primă necesitate. Aceastpă tendință accentuează însă prăpastia dintre bogați și săraci, fiindcă nu toți își pot permite astfel de lucruri. Pe de altă parte, autonomia va devenit tot mai importantă, oamenii vor dori să aibă grădina lor de legume, să crească animale, să-și facă singuri săpun și așa mai departe. Bricolajul va deveni tot mai popular.

Redefinirea lucrurilor esențiale

Celebra piramidă a lui Maslow are ierarhia schimbată în noua realitate. Întrebarea este ce devine esențial în actualele condiții? De exemplu, cCum totul se mută online, internetul broadband devine o necesitate, nu mai e un lux. În același timp, pandemia a expus limitările și inechitățile societății actuale. Ne putem aștepta la tot mai multe modele de business prin cooperare, împărțirea mai echitabilă a resurselor și creșterea diversității la toate nivelele. În același timp, poate apărea și reacția adversă, din partea celor care consideră că schimbările sunt prea radicale și prea rapide.

Internetul ne salvează, dar cu ce cost?

În 2020 s-a văzut cât de puțin din viața noastră migrase de fapt către online. Totuși, tehnologia ne-a salvat. O pandemie de asemenea proporții în urmă cu 20 de ani ar fi paralizat societatea, n-ar fi permis atâtor oameni să lucreze de acasă și ar fi izolat multe persoane, care n-ar fi putut ține legătura cu cei dragi. Am accelerat către a accesa tot mai multe servicii, inclusiv pe cele medicale, de la distanță și oportunitățile din această zonă sunt enorme. În același timp, însă, am devenit tot mai conștienți de ceea ce pierdem în noua eră tehnologică. Preșcolarii stau prea mult în fața ecranelor, cum le afectează asta dezvoltarea creierului? Cum putem învăța empatia în aceste condiții?

Corporațiile devin agenți ai schimbării

Rolul guvernelor și ONG-urilor se mută către marile corporații în ochii consumatorilor. Oamenii așteaptă schimbări și inițiative la nivel de societate în primul rând din partea companiilor, mai ales că pandemia a arătat cum mediul privat s-a mișcat mai rapid și mai eficient decât sectorul public. La rândul lor, brandurile vor încerca să „ocupe” anumite zone legate de preocupările oamenilor, cum ar fi sustenabilitatea, de exemplu.

Regândirea locului în care trăim

Când poți lucra de oriunde, de ce ai lucra dintr-un loc foarte scump? Până acum, marile orașe compensau costul ridicat al vieții, poluarea și celelalte probleme inerentă aglomerilor urbane cu alte avantaje, cum ar fi accesul la restaurante, la magazine, la divertisment, ca să nu mai vorbim despre oportunitățile de angajare. Acum, însă, exact aceste avantaje au dispărut. Se vorbește despre dispariția Silicon Valley și părăsirea în masă a marilor orașe. Asta înseamnă noi oportunități pentru orașele mai mici, care pot atrage lucrătorii mobili, dar și nevoia de eforturi din partea orașelor mari. Acestea din urmă trebuie să devină creative pentru a atrage oamenii, să promoveze o infrastructură mai bună, să pună accentul pe ecologie. Pentru oameni, accentul se mută acum de pe statut pe separarea fizică. COVID-19 nu este ultima pandemie prin care vom trece și o casă autonomă, care să ofere confort și separare în eventuale perioade de lockdown devine tot mai importantă.

E timpul să cădem la pace cu incertitudinea

Lumea este tot mai complexă și mai dificil de înțeles, iar incertitudinea accentuată în pandemie lasă urme asupra fiecăruia dintre noi. Oamenii se vor „vaccina” împotriva riscurilor, fie simplificându-și viața ca să facă economii, cumpărând generatoare de rezervă și sisteme de securitate, fie căutând investiții mai sigure. De asemenea, oamenii vor fi tot mai preocupați de asigurarea sănătății mintale, în condițiile în care nivelul de stres este tot mai mare.