Marketing

In bucataria romanilor – de la raft in farfurie7 min

25/11/2013 3 min read

author:

In bucataria romanilor – de la raft in farfurie7 min

Reading Time: 3 minute

<p>  „<strong>In bucataria romanilor – de la raft in farfurie</strong>” este cel de-al zecelea raport de cercetare SMARK Research, realizat de Nielsen Romania.Cercetarea ofera coordonatele necesare observarii drumului parcurs de alimente din raftul magazinelor pana in farfuria consumatorilor, identificand tendintele in consumul alimentar si asteptarile consumatorilor referitoare la produse. Studiul este esential companiilor ce activeaza in industria alimentara, ajutandu-le sa-si conturezestrategia de comunicare si sa-si optimizeze promotiile si activarile in-store.</p> <p>  </p> <p> Cercetarea a fost realizata in luna octombrie 2013 si a avut 2 componente: una calitativa, constand in 12 etnografii si una cantitativa,pe un esantion de 816 respondenti din mediul urban.</p> <p>  </p> <p> Raportul „In bucataria romanilor. De la raft in farfurie” a identificat trenduri si afinitati, printre care se numara si urmatoarele:</p> <p> – 42% dintre consumatoriidin mediul urban considera ca nu mananca nici sanatos, nici nesanatos.</p> <p> – Bucatariile romanilor din mediul urban se schimba, atat  in ceea ce priveste felurile de mancare gatite, cat si ustensilele si aparatele detinute.</p> <p> <strong><em>- </em></strong><strong>Trei sferturi dintre </strong>consumatorii din mediul urban<strong>apreciaza ca </strong><strong>mancarea gatita in casa este mai sanatoasa decat cea cumparata</strong><strong>. 89% dintre cumparatorii de alimente opteaza pentru produse proaspete neprocesate, doar 11% alegand preponderent semipreparate sau mancare gatita.</strong></p> <p> – <strong>Produsele bio trebuie sa fie mai convingatoare.</strong> 36% dintre respondenti apreciaza ca acestea sunt mai sanatoase decat alimentele ce nu sunt considerate bio, in timp ce 28%  cred ca aceasta afirmatie nu este adevarata. In plus, 36% dintre respondenti nu pot exprima o pozitie clara pe acest subiect.</p> <p> – Aproape o treime din respondenti nu iau micul dejun, motivand aceasta decizie prin lipsa unei nevoi de a manca, precum si prin lipsa de timp. Ca urmare, brandurile se pot asocia cu medici si nutritionisti recunoscuti pentru a comunica si sustine importanta micului dejun pentru o alimentatie echilibrata.<br /> <br /> <strong>- Unul dintre rolurile in care sunt alocati mai mult barbatii in bucatarie este acela de a taia ceapa.</strong> De asemenea, s-a observat o implicare mai mare a barbatilor in bucatarie odata cu inaintarea in varsta. Si asta pentru ca <strong>le place sa incerce retete experimentale</strong>, iar atunci cand au reusite culinare se simt mai increzatori in fortele proprii.<br /> <br /> – Bucataria si ritualurile specifice (gatitul si asezatul mesei) sunt factori de atractie pentru copii. Bucataria devine un teatru de interactiune familiala si o scena propice pentru educare, pentru capatarea unor deprinderi si transmiterea unor valori de laparinti lacopii.O farfurie golita si apreciata de copil ramane o mare victorie a femeii in peisajul casnic.<br /> <br /> – Adolescentii ofera sustinere la cumparaturi. Ei cunosc brandurilesi afla primii de promotii si oferte. Mamele sunt cel mai adesea responsabile de pregatirea pachetului zilnic pe care il iau la scoala mai putin de 2 treimi dintre adolescenti, optiunea numarul 1 ramanand sandvisul.</p> <p>  </p> <p> Au fost analizate toate momentele de consum(atat mese principale, cat si gustari intermediare), precum si tipurile de alimente si bauturi asociate cu fiecare dintre acestea.<br /> Astfel, materialul raspunde urmatoarelor intrebari:</p> <p> –          Ce tip de produse sunt preferate de consumatori: ambalate sau neambalate, preparate, semipreparate sau raw (nepreparate)?</p> <p> –          De unde  si cand se cumpara alimente? Care sunt factorii care influenteaza comportamentul de cumparare din magazin?</p> <p> –          Care este comportamentul de consum la mic dejun, pranz si cina si pentru gustarile din timpul zilei?</p> <p> –          Isi mai iau copiii din ziua de azi <em>pachetel cu mancare</em> la scoala? Cine se ocupa de pregatirea acestuia si ce contine?</p> <p> –          Sunt copiii simpli <em>executanti</em> cand vine vorba de mancare sau rolul lor este mai complex?</p> <p> –          Unde, cum si cine gateste pentru familie, ce ingrediente foloseste, care e tipul de mancare gatita preferata?</p> <p> –          Se tin regimuri in Romania? Care sunt cele mai populare diete urmate? Care sunt emisiunile TV preferate si in ce masura influenteaza aceste programe TV consumul de alimente? Cine sunt cei mai potriviti pentru a fi ambasadori ai brandurilor alimentare in Romania?</p> <p> –          Ce condimente sunt preferate si cum intervin acestea in alimentatia consumatorilor?</p> <p> –          Sunt romanii mari „conservatori”? Exista o predilectie spre conservarea alimentelor in casa?</p> <p> –          Ce inteleg romanii printr-o alimentatie sanatoasa? Care sunt alimentele considerate ca fiind cele mai sanatoase?</p> <p> –          Exista diferente regionale in ceea ce priveste comportamentul de gatit si tipul preferat de mancare / alimente / ingrediente?</p> <p> –          Care este suma alocata cumparaturilor alimentare lunare in gospodarie?<br />  </p> <p> <strong>Metodologie</strong></p> <p> Cercetarea calitativa a folosit o tehnica de observatie participativa prin etnografie vizuala, bazata pe un mix de patru pretexte diferite pentru a avea o imagine completa asupra intregului proces de alimentatie (de la achizitia in magazin, informare, preparare si consum).Partea calitativa a inclus 12 etnografii cu femei(si barbati pentru cei aflati in cuplu) cu varste cuprinse intre 18-65 ani – singure, cuplu fara copii, copii mici, copii adolescentisi familiiextinseundelocuiesc si bunicii.</p> <p> Metoda cantitativa a constat in 816 interviuri online cu barbati si femei cu varste cuprinse intre 18-64 de ani din urban mare (peste 200.000 de locuitori), urban mediu (50.001 – 200.000 locuitori) si urban mic (sub 50.000), folosind un esantion selectat probabilistic printr-o abordare stratificata.</p> <p> <strong>CONTACT NIELSEN:<br /> </strong>Catalina Laschon<em>– </em>Head of Consumer Research Department<a href=”mailto:catalina.laschon@nielsen.com”> catalina.laschon@nielsen.com</a><br /> Alin Boeru<em>– </em>Research Executive, Consumer Research Department <a href=”mailto:alin.boeru@nielsen.com”>alin.boeru@nielsen.com</a><br /> Miriam Moroianu<em>– </em>Qualitative ResearchManager, Consumer Research Department <a href=”mailto:alin.boeru@nielsen.com”>alin.boeru@nielsen.com</a></p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE