Adrian Codirlașu: Cum va schimba coronavirusul modul de organizare al companiilor

Reading Time: 4 minute

La începutul epidemiei cu coronavirus, țările dezvoltate (Uniunea Europeană și America de Nord) nu au luat în serios potențialul acestui virus și ca urmare, pregătirea inițială a fost redusă. De exemplu, în timp ce China bloca regiuni întregi, bursele globale înregistrau noi maxime istorice. Apoi, în martie criza a izbucnit violent în Italia, iar apoi s-a extins rapid în întreagă Uniune Europeană. Două săptămâni mai târziu a izbucnit în Statele Unite. Însă rata de deces a fost mult mai mare decât cea raportată de China. De aici și panica care s-a declanșat pe piețele financiare. Și măsurile extrem de agresive de distanțare socială introduse de țările dezvoltate.

De Adrian Codirlașu, CFA

Panica creată, cumulată cu măsurile de închidere a economiilor au potențialul de a schimba permanent comportamentul indivizilor și companiilor. Prin urmare, din această criză, economia vă ieși schimbată. În special în ceea ce privește modul de a consuma și de a munci.

O perioadă, transportul de persoane, în special cel aerian, turismul și industria ospitalieră vor fi puternic lovite. Aceste sectoare vor rămâne blocate până ce un tratament eficient sau un vaccin împotriva acestui virus vă fi disponibil și ușor accesibil.

Dată fiind panica creată de coronavirus și frica de a ieși în locuri aglomerate, această criză este și cel mai mare experiment de munca de la distanță (work from home). Companiile încearcă să găsească soluții, și ceea ce este foarte important, inovează, pentru a-și continua activitatea în situația unei mobilități extrem de reduse a angajaților. Soluții vor fi găsite, iar infrastructura IT vă fi construită de către companii. Deși soluții tehnice pentru lucrul la distanță există, acestea necesită investiții semnificative din partea companiilor (servere, laptop-uri pentru toți angajații, soluții de comunicare, soluții de Securitate), investiții pe care multe companii nu erau dispuse să le facă. Însă criza a forțat toată economia (atât sectorul privat cât și pe cel public) să se adapteze muncii remote.

Însă aceste soluții vor avea un impact puternic asupra organizării muncii în viitor. Forțate de împrejurări companiile vor inova și vor face investiții pentru facilitarea lucrului de la distantă. De exemplu, au apărut pe piață soluții foarte performante de comunicare, iar acțiunile companiilor care le oferă (de exemplu Zoom) ating noi maxime istorice. Iar aceste investiții realizate în lucrul de la distanță vor fi utilizate și ulterior crizei. Prin urmare se va schimba fundamental modul de a munci. Iar munca remote va aduce companiilor economii semnificative: reducerea chiriilor plătite pentru închirierea de spațiul pentru birouri, reducerea cheltuielilor cu utilitățile etc. De asemenea, și pentru angajați acest mod de lucru vă înseamnă un câștig: câștig de timp petrecut în trafic, reducere cheltuieli de transport etc.

Însă, vor avea de pierdut cei care dețin și închiriază clădiri de birouri, companiile de transport și localurile.

O altă direcție în care se va investi masiv este automatizarea proceselor și fluxurilor de producție, astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenție umană la fața locului, iar producția să se realizeze în condiții de distanțare socială.

Prin urmare, companiile de tehnologice care oferă soluții de cloud, de comuncație și de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci.

De asemenea, modul de a face cumpărături se va schimba fundamental. Se va pune accent pe comerțul online în detrimentul mall-urilor. Investițiile companiilor de comerț online și a celor de curierat și logistică probabil vor merge până la asigurarea unei livrări a bunurilor cât mai automatizate, cu cât mai puțină intervenție și contact uman. De exemplu compania Amazon are un asemenea proiect pilot, de executare a livrărilor cu ajutorul dronelor. Ca o dovadă a schimbării comportamentului de consum către comerțul online, acțiunile Amazon – compania reprezentativă a comerțului online – au crescut în timp ce piața scădea abrupt din cauza panicii create de coronavirus.

Această criză a dat și o lovitură puternică conceptului (și curentului) de sharing economy. Distanțarea socială impusă de legislație sau auto-impusă lovește acest sector, în special în ceea ce privește transportul de persoane, (ex. UBER) și închirierea pe termen scurt (ex. Airbnb). Bineînțeles, și industriile clasice: companiile de taximetrie și hotelurile sunt la fel de afectate.

Iar toate aceste schimbări vor avea un efect profund asupra pieței muncii. Ca urmare a acestor evoluții, la nivel structural, șomajul va fi mai ridicat și ulterior ieșirii din criză.

Însă aceste transformări și investiții în infrastructura de lucru remote crează premisele trecerii la nivelul următor. Care ar putea fi acela? Compania distribuită.

Cum lucrul la distanță devine normă, iar prezența fizică la birou a salariatului nu mai este necesară, atunci, pentru o companie ar putea să fie indiferent dacă angajază o persoană care locuiește în același oraș în care își are sediul compania sau în altă locație, chiar altă țara. În această abordare, compania are instantaneu acces la mult mai mulți potențiali candidați pentru o anumită poziție. Mai mult, dacă acea companie își are sediul într-un oraș considerat scump, atunci salariile pe care le plătește sunt ridicate. Angajând, prin intermediul muncii remote candidați din alte orașe, unde nivelul de salarizare este mai scăzut, își poate reduce în acest mod cheltuielile salariale.

În același timp, pentru persoanele bine pregătite se deschide o piață mult mai mare. Nu vor fi nevoite să se mute în alt oraș (sau țara) pentru o slujbă mai bine plătită. Iar piață muncii devine mult mai eficientă.

Adrian Codirlașu, CFA este un profesionist cu peste 20 de ani de experiență în sistemul financiar. Deţine certificarea CFA din anul 2006 şi titlul de Doctor în Economie cu specializarea în finanţe internaţionale. Are o experienţă de peste opt ani în managementul riscului și de cinci ani ca Senior Options Dealer în sistemul bancar şi este Profesor asociat al Şcolii Doctorale de Finanţe Bănci – DOFIN, unde predă materii precum piețe financiare, instrumente derivate şi managementul riscului.

În ultimii 10 ani Adrian Codirlașu a fost membru al Comitetului Director al Asociației CFA Romania şi în perioada 2009 – 2011 a fost Preşedintele acestei asociaţii. Din decembrie 2015 este președintele Asociației CFA Romania.

Între 2011-2013 a fost preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România. De asemenea, Adrian Codirlașu a ocupat poziţia de economist senior în cadrul departamentului de cercetare din cadrul Băncii Naţionale a României pentru aproape șase ani.