Simona Le Roy: O pasiune mare pentru educația celor mici

6 mart. 2023 4 min

Simona Le Roy: O pasiune mare pentru educația celor mici

Reading Time: 4 minute

A lăsat în urmă o carieră în televiziune pentru a se dedica unei alte mari pasiuni: educația. Ca expert în parenting, Simona Le Roy a scris cărți de povești pentru copii și a dezvoltat o serie de metode parentale care favorizează dezvoltarea inteligenței, a creativității și întăresc încrederea în sine a celor mici.    

Chiar dacă poate părinților din România nu le sună tocmai familiar, celor mai mulți părinți din Franța numele Simonei Le Roy le este extrem de cunoscut. Și asta pentru că românca este expertă în parenting în Franța și creatoarea unor metode parentale care se bucură de foarte multă popularitate. Acestea favorizează dezvoltarea inteligenței, a creativității și întăresc încrederea în sine a copilului și puterea de adaptare la viață a acestora. Una dintre cele mai apreciate metode dezvoltate de Simona este Metoda PAF (Partnership Against Fear) care propune depășirea fricilor celor mici ­într-un mod pozitiv, ceea ce stimulează dezvoltarea globală, holistică a copilului.

Metoda PAF este o aventură educativă care se bazează pe trei principii simple: frica este o energie extraordinară care poate fi folosită ca motor pentru dezvoltarea copilului, parteneriatul între copil și părinte permite experimentarea unor metode sănătoase de a soluționa problemele și, nu în ultimul rând, cheia succesului se regăsește în pasiunile comune ale copilului și ale părintelui. Fricile la copii apar din diverse motive. Unele sunt oarecum „naturale” și apar atunci când copilul începe să descopere lumea, iar altele pot fi legate de anumite traumatisme sau evenimente anxiogene pentru copil. De aceea este foarte important ca părintele să înțeleagă sursele acelei frici.

„Studiile în științele educației, psihologie, art terapie și cele de antropologie culturală m-au ajutat să îmi îmbogățesc bagajul de cunoștințe, strategii și metode împotriva fricilor. Ulterior, lucrând cu copiii, am fost foarte receptivă la fricile lor. Am încercat să îi ajut nu doar să își învingă fricile, dar și să le folosească pentru a învăța, pentru a-și dezvolta creativitatea și încrederea în sine, pentru a deveni mai puternici și mai pregătiți să rezolve în mod creativ problemele cu care se vor confrunta în viață”, spune Simona Le Roy, scriitoare și expertă în parenting.

Simona a fost un copil foarte sensibil, fricos, dar practic și foarte imaginativ. Cum multe dintre lucrurile pe care și le dorea se situau dincolo de fricile ei, a fost nevoită să își găsească propriile metode și „arme” cu care să lupte. Prin curțile mătușilor de la țară, Bau-Bau păzea toate locurile care i se păreau interesante. Dar, oricât de înfricoșător era Bau-Bau, minunile care își imagina că zac prin poduri, pivnițe, sertare, cufere și fântâni meritau toate eforturile lumii. La grădiniță și la școală, multe povești o umpleau de spaime. Acestea erau frici care o „paralizau”, iar acest sentiment cumplit îl căra aproape constant, ca un pietroi, în spate.

Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care, atunci când a lucrat cu cei mici, a fost întotdeauna receptivă la fricile lor. A inventat povești terapeutice pentru copii care treceau prin momente de teamă, erau triști, sau bolnavi, curioși sau iscoditori, pentru că cel mai simplu mod de a explica lucruri complicate unui copil, este de a îmbrăca informația în poveste. Erau povești în care eroii erau personaje fricoase, timide sau se confruntau cu probleme asemănătoare copiilor cu care lucra.

„Sursa principală de inspirație era indiscutabil copilul pe care îl aveam în față. Metodele însă erau un amestec între ceea ce învățasem pe băncile facultăților pariziene, ceea ce văzusem că funcționează și experiențele mele de viață. Am inventat mii de povești pe care le-am spus o sigură dată și pe care apoi le-am lăsat vântului. S-a întâmplat însă ca unii copii să îmi ceară mereu și mereu să le spun aceeași poveste. Iar părinții lor să mă roage să le dau «cartea»”, spune Simona Le Roy. Așa au apărut, unele dintre cele mai îndrăgite povești ale Simonei în format tipărit: «Povestea Iei», «Fluierul și dantela», sau «Cearta păpușilor»”.

Ulterior, când a lucrat ca dascăl a început să scrie și un alt tip de cărți: cele care permit elevilor să progreseze într-un anumit domeniu, ca de pildă șahul, astronomia, sau geografia. O carte joc-științifică, ce se bucură de succes în rândul celor mici este „Ghidul călătorului în sistemul nostru solar”, în care autoarea propune mai multe destinații din sistemul solar, cum ar fi sateliții Titan, Io sau Enceladus. Micuții cititori învață despre fiecare satelit în parte, despre resursele și pericolele de acolo.

Tot ca dascăl, Simona Le Roy a antrenat, în 2019 și 2020, echipele de elevi care au urcat pe podium la concu­rsul Internațional MoonCamp Challenge, organizat de Agenția Spațială Europeană. „MoonCamp ­Challenge a fost pentru mine o aventură extraordinară. Este reușita care, în acest moment, îmi este cea mai dragă pentru că ea demonstrează într-un mod practic, tangibil că principiile educaționale în care cred nu sunt simple povești idealiste și că orice copil, atunci când este motivat și susținut poate obține rezultate spectaculoase”, spune Simona Le Roy, scriitoare și expertă în parenting.

Concursul le cerea participanților să deseneze în 3D o bază pe Lună și să redacteze o prezentare în limba engleză. Baza trebuia să țină cont de condițiile de mediu, să propună soluții viabile de procurare a apei, energiei, hranei, oxigenului și, concomitent să protejeze astronauții de pericole precum radiații, me­te­oriți sau temperaturi extreme. ­Elevii ­Simonei Le Roy aveau vârste de șapte și opt ani, abia învățau să citească și se confruntau cu echipe formate din puști de 12-13 ani. Dacă engleza lor se rezuma doar la câteva cântecele, despre desenul în 3D nu auziseră nici măcar în povești. „Dacă am fi stat să numărăm handicapurile cu care porneam la drum cred că și astăzi mai lucram la inventarul lor”, spune Simona Le Roy zâmbind. „Aveam însă acel ceva care permite oricărui om să mute munții: motivația. Luna și sistemul solar îi pasiona pe piticoții mei, iar construirea unei baze li se părea o experiență fabuloasă. Motivația le-a permis să învețe în ritm accelerat, să muncească mult, serios și să se aventureze în cărți pe care altfel nu le-ar fi deschis niciodată”, adaugă Simona Le Roy.

Cei mici foloseau pauzele ca să discute între ei despre „planul cu Luna”, în fiecare final de săptămână se reuneau să lucreze la proiect, iar în vacanță petreceau o mare parte din zi la bibliotecă. Pasiunile celor mici din alte domenii, cum ar fi viața insectelor sau arhitectura, i-au ajutat să găsească idei inovatoare. „Apis Mellifera”, baza cu care echipa coordonată de Simona a câștigat locul al doilea, imita forma unui fagure, o formă modulară și extrem de rezistentă. „Rolul meu esențial a fost să le ascult și să le înțeleg visele, să le zgândăr curiozitatea cu întrebări, să le indic cărțile în care ar putea găsi răspunsuri, să le indic punctul de intersecție dintre pasiunile lor în alte domenii și proiectul Mooncamp și, în final, să îi ajut să prezinte corect și fără niciun unghi uitat proiectul. Am ascultat mai mult decât am vorbit, am pus mai multe întrebări decât am dat răspunsuri”, spune Simona Le Roy despre succesul înregistrat cu cei mici la concursul organizat de Agenția Spațială Europeană.

Foto: Marian Timofte

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: